CNIPMMR: "Majoritatea IMM-urilor supravieţuiesc, nu se dezvoltă"

Aproape 60% dintre firmele mici şi mijlocii au reuşit să-şi menţină constant nivelul afacerilor în 2009-2013 şi peste un sfert au avut scăderi, iar sursele proprii reprezintă pentru mai mult de 90% singura formă de finanţare, nefiind astfel posibilă dezvoltarea activităţii, potrivit CNIPMMR.

"Doar 17,87% dintre firme au crescut din noiembrie 2009 până în martie 2013. Acestea sunt «firme gazelă», care au supravieţuit în perioada crizei. Mediul de afaceri nu are încă funcţionalitatea necesară", a declarat ieri Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), la lansarea Cartei Albe a IMM-urilor.

Potrivit unui sondaj relizat în perioada martie-aprilie în rândul micilor întreprinzători, în 2012 jumătate dintre firme au avut rezultate financiare comparabile cu cele din 2011, în timp ce 30% au avut afaceri în creştere, iar 25% nu au crescut.

"O situaţie îngrijorătoare este cea legată de finanţarea afacerilor. În prezent, peste 90% dintre firme se autofinanţează, în creştere de la 75% în 2012. Dacă mergi pe autofinanţare înseamnă supravieţuire, nu dezvoltare. De aceea cerem autorităţilor facilitarea accesului la finanţare pentru IMM-uri", a adăugat Nicolescu.

În ceea ce priveşte evoluţia salariilor, din 2009 până în prezent, 60% dintre firme au menţinut nivelul retribuţiilor, 30% le-au crescut, iar restul le-au redus.

IMM-urile în schimb nu au strategii pentru viitor, astfel că doar 6% au un plan strategic pentru anii următori, în timp ce 55% nu au niciun fel de strategie. Întreprinzătorii sunt însă optimişti în ceea ce priveşte viitorul afacerilor, 45% mizând pe afaceri în creştere, iar 46% pe stagnare.

• Mariana Câmpeanu: "IMM-urile sunt soluţia pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor"

Firmele mici şi mijlocii reprezintă soluţia pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor, o problemă din ce în ce mai gravă în România, în condiţiile în care multinaţionalele angajează doar tinerii foarte bine pregătiţi, a declarat, ieri, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu.

"O problemă din ce în ce mai gravă este şomajul în rândul tinerilor. O soluţie pentru această problemă o reprezintă IMM-urile, care pot asigura locuri de muncă pentru toţi tinerii care vor să muncească în această ţară. Multinaţionalele angajează în general doar «vârfurile», tinerii foarte bine pregătiţi", a spus Mariana.

Ea a arătat că sunt anumite zone unde şomajul în rândul tinerilor ajunge la 25%. În acelaşi timp, ministrul Muncii a precizat că există în prezent o serie de programe naţionale sau finanţate din fonduri externe prin care firmele sunt încurajate să angajeze tineri.

"Banca Europeană pentru Investiţii a hotărât să ajute toţi întreprinzătorii din IMM-uri cu facilităţi pentru angajarea tinerilor. Bugetul alocat pentru acest program este de 6 miliarde de euro. Trebuie să vedem cum încasăm aceşti bani în 2014 pentru că va fi o concurenţă foarte mare pentru atragerea fondurilor", a spus Câmpeanu.

• Ponta felicită IMM-urile că supravieţuiesc în pofida "eforturilor făcute fără voie" de către guverne

Premierul Victor Ponta i-a felicitat, ieri, pe reprezentanţii IMM-urilor, glumind "amar", că rezistă şi supravieţuiesc în pofida "eforturilor făcute fără voie" de guvernele din ultimul timp ca acestea să nu mai existe, el subliniind astfel faptul că politica fiscală le-a fost nefavorabilă acestora.

"Mă gândeam că ar trebui să încep cu o glumă amară, dar sper totuşi să vedeţi partea plăcută din ea: vă felicit că, în ciuda eforturilor guvernelor, încă mai supravieţuiţi. Sunteţi extrem de rezistenţi şi toate guvernele din ultimul timp cred că au făcut fără voie, nu cu voie, toate eforturile ca dumneavoastră să nu mai existaţi. Când văd aceste cifre, că au rezistat companiile, unele chiar s-au dezvoltat, e un semn bun. Nu înseamnă că pornim ca înainte de "89, adică mai merge, mai puteţi rezista la nişte taxe, impozite şi controale", le-a spus primul-ministru participanţilor la un eveniment în cadrul căruia s-a lansat Carta albă a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM).

În acest context, şeful Guvernului a precizat că restructurarea ANAF are ca obiectiv diminuarea marii evaziuni fiscale şi controlul nejustificat al societăţilor care plătesc taxe şi impozite cu regularitate.

"Nu am înţeles niciodată - şi acum, uite, am ajuns prim-ministru ca să pot eu să schimb dacă tot nu am înţeles -de ce, în România, firma care plăteşte impozit este cea mai controlată şi de ce firma care, vorba românului «el e fraier şi-şi declară veniturile», pe aia ne ducem să-i mai luăm ceva şi la aia vine şi Garda Financiară, vine şi Administraţia Financiară şi încă şapte, nu mai vorbesc de câte alte instituţii. Motiv pentru care, când am pornit la restructurarea ANAF, eu am pornit tocmai de la această idee, a unui om care n-a lucrat la Finanţe, că dacă-i întrebi pe cei de la Finanţe, nu se poate schimba niciodată nimic, şi care încearcă să trăiască în viaţa reală", a spus Ponta, citat de Mediafax.

În viziunea sa, noua Direcţie Antifraudă trebuie să-şi orienteze controalele către zonele cunoscute de evaziune fiscală, respectiv la comercianţii de alcool, fructe, legume şi petrol.

"Cred că ăsta este rolul unei Direcţii Antifraudă, nu să fugărească fiecare mică întreprindere, ci să vadă unde pierdem miliarde de lei, de euro", a spus premierul, el adăugând şi faptul că doreşte ca societăţile care s-a dovedit a fi cinstite să fie controlate o dată la trei ani, nu la trei luni sau la trei zile.