Coasta de Fildeş expulzează trupele franceze

Coasta de Fildeş a anunţat că va expulza trupele franceze care se află pe teritoriul ţării de decenii, devenind astfel a şasea naţiune africană care întrerupe legăturile militare cu Franţa, informează Al Jazeera.

Preşedintele Alassane Ouattara a declarat că armata ivoriană este acum capabilă să asigure securitatea naţională, ceea ce a determinat decizia de a solicita retragerea forţelor franceze. Această mişcare face parte dintr-un val mai larg de respingere a prezenţei militare franceze în Africa, în special în fosta sa zonă de influenţă din Africa de Vest şi Centrală.

Această retragere nu a fost complet neaşteptată, deoarece tensiunile dintre Franţa şi fostele sale colonii africane au crescut în ultimii ani. Decizia preşedintelui Ouattara a fost făcută într-un context de furie crescândă împotriva Franţei, dar şi în contextul pregătirilor pentru alegerile generale din 2025, ceea ce sugerează că ar putea fi o mişcare politică destinată să câştige sprijinul populaţiei. Ouattara este văzut ca un lider apropiat Franţei, iar gestul de a întrerupe legăturile militare ar putea reflecta şi o dorinţă de a răspunde presiunii interne, scrie Al Jazeera.

Franţa se confruntă cu o respingere generală în multe ţări din fosta sa sferă de influenţă din Africa, iar criticile au început să se adâncească pe măsură ce conflictele armate din regiune au continuat să escaladeze, în ciuda prezenţei sale militare. De la 2021 până în prezent, alte cinci ţări - Mali, Burkina Faso, Niger, Ciad şi Senegal - au expulzat trupele franceze, refuzând să mai accepte influenţa fostului colonizator. Unii lideri africani consideră că Franţa a eşuat în combaterea grupurilor armate şi în consolidarea securităţii în regiune, ceea ce a dus la o dinamică geopolitică tot mai complexă, cu o orientare tot mai puternică către Rusia şi mercenarii ruşi, care sunt percepuţi ca o alternativă la intervenţiile franceze.

Resentimentul faţă de Franţa are rădăcini adânci în perioada colonială, când guvernarea franceză a fost asociată cu distrugerea instituţiilor tradiţionale, impunerea culturii europene şi exploatarea resurselor.

După independenţă, Franţa a continuat să menţină o influenţă puternică asupra regiunii prin intermediul reţelei de relaţii economice şi politice, cunoscută sub numele de "Francafrique", care a permis Franţei să îşi protejeze interesele economice şi să păstreze o prezenţă militară semnificativă pe continent, relatează Al Jazeera.

În faţa acestei respingeri tot mai mari, Franţa a fost nevoită să-şi revizuiască strategia militară în Africa, mutându-se către o abordare bazată pe mobilitate temporară şi formarea forţelor locale, în locul unei prezenţe militare permanente. Această schimbare se aliniază "nevoilor" partenerilor africani, dar continuă să sublinieze o distanţare între Franţa şi fostele sale colonii, iar această ruptură de legături se intensifică pe măsură ce noi ţări se alătură mişcării anti-franceză.

Până în ianuarie 2025, Franţa a pierdut legături militare cu şase ţări africane. De exemplu, în Mali, lovitura de stat din 2020 şi criticile faţă de intervenţiile franceze au condus la retragerea completă a trupelor franceze din Sahel până la sfârşitul anului 2023. Burkina Faso şi Niger au urmat un traseu similar, expulzând trupele franceze şi întărind legăturile cu Rusia, iar Ciad şi Senegal au făcut acelaşi lucru în noiembrie 2024.

Franţa mai menţine în prezent o bază militară mare în Djibouti, în estul Africii, dar şi în Gabon, unde are o prezenţă mică de aproximativ 300 de soldaţi. Cu toate acestea, şi în Gabon, unde a avut loc o lovitură de stat în 2023, Franţa a păstrat relaţiile cu guvernul militar, în ciuda presiunilor interne şi externe.

Resentimentul faţă de influenţa franceză în Africa este astfel din ce în ce mai evident, iar Franţa va trebui să se adapteze la o realitate geopolitică în schimbare.