Codul de Bune Practici adoptat de supermarketuri ar putea deveni lege

Reprezentanţii patronatelor din industria alimentară şi retailerii se vor întâlni la Minis­terul Agriculturii pentru a găsi modalitatea prin care Codul de Bune Practici adoptat în vara acestui an ar putea deveni lege. Aceste proiect de lege ar urma să reglementeze comerţul în supermarketurile din România, a declarat Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Romalimenta. Ministerul Agriculturii şi Ministerul pentru IMM - uri, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale au anunţat că, împreună cu Comisia de Politică Economică de la Camera Deputaţilor vor colabora pentru realizarea unei legi care să reglementeze comerţul în supermarketurile din România.

Reprezentanţii patronatelor din alimentaţie şi cei ai supermarketurilor vor avea discuţii cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii, cărora le vor prezenta opiniile lor cu privire la conţinutul acestui act normativ, după care va fi elaborat un proiect de Ordonanţă de Urgenţă care să reglementeze raporturile dintre supermarketuri, producători şi distribuitori pe baza codului de bune practici semnat de o parte dintre actorii din piaţă. Potrivit Agerpres, codul este avizat de Consiliul Concurenţei, Minis­terul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Economiei şi Finanţelor.

"După discuţiile între părţi, s-a stabilit necesitatea unei iniţiative legislative care să reglementeze comerţul în supermarketuri pe baza Codului de Bune Practici, având în vedere că nu toate patronatele sau lanţurile de supermarketuri au semnat acest cod", a explicat recent Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Viei şi Vinului.

La începutul lunii martie, patronatele şi sindicatele din industria alimentară au acuzat supermarketurile de majorarea profiturilor prin creşterea nejustificată şi artificială a preţurilor de vânzare şi folosirea unor taxe ascunse. Patronatele au susţinut că supermarketurile exercită un abuz de putere prin impunerea unor condiţii contractuale excesive din cauza cărora producătorii din România ajung să lucreze exclusiv pentru aceste supermarketuri, iar rata lor de profit este extrem de mică.

Potrivit patronatelor, prin folosirea "taxelor ascunse" se ajunge la o creştere artificială a preţurilor de vânzare, profitabilitatea supermarketurilor ajunge să se situeze între 30 şi 60%, iar producătorii şi consumatorii înregistrează pierderi.

Supermarketurile sunt acuzate că folosesc, în relaţiile cu furnizorii, un sistem de practici discriminatorii şi anticoncurenţiale impunând producătorilor să nu comercializeze altor magazine produse la preţuri mai mici. Aceste practici au ca efect creşterea artificială a preţurilor pe piaţă, dar şi dispariţia magazinelor de proximitate (specializate) deoarece condiţiile impuse de supermarketuri elimină producătorii mici, locali, tradiţionali care nu pot satisface volumele şi condiţiile impuse.

În acest context, patronatele au solicitat interzicerea cons­truirii supermarketurilor în centrul oraşelor în zonele rezidenţiale şi cer obligativitatea testului de competiţie, înainte de acordarea autorizaţiilor pentru construirea unor noi supermarketuri. Acestea au avertizat că aglomerările de trafic se vor accentua, vor dis­părea zone verzi şi terenuri de joacă, va creşte preţul terenurilor în zone de locuit.