Comerţul cu mărfuri SUA-China sfidează disputele dintre cele două mari economii

• Schimburile comerciale reciproce - la noi recorduri, în ultimul an

China şi SUA îşi livrează reciproc mărfuri în cel mai rapid din ultimii ani, relaţia comercială bilaterală - cea mai mare din lume - demonstrând astfel că sfidează războiul tarifelor vamale şi pandemia.

O analiză Bloomberg arată că la 18 luni după ce administraţia SUA, condusă de Donald Trump, a semnat acordul comercial cu Beijingul, care prevede eliminarea unor tarife şi creşterea achiziţiilor chineze de bunuri şi servicii americane, documentul s-a dovedit un armistiţiu. Deficitul comercial al SUA nu s-a micşorat de atunci, majoritatea taxelor vamale sunt încă în vigoare, iar părţile nu au purtat negocieri cu privire la alte aspecte economice.

Şi totuşi, comerţul bilateral cu mărfuri se dovedeşte o zonă de stabilitate într-o relaţie care altfel a continuat să se deterioreze, cu tensiuni în creştere asupra Hong Kong-ului, Taiwanului, drepturilor omului, originilor pandemiei de Covid-19, cu acuzaţii de hacking şi multe alte puncte de conflict.

Comerţul bidirecţional lunar, care a scăzut la 19 miliarde de dolari în februarie anul trecut, pe fondul opririi activităţilor din fabricile chineze, a revenit în ultimul an la noi recorduri, potrivit datelor oficiale chineze. Acestea arată că exporturile Chinei către Statele Unite au crescut cu 17,8% în iunie 2021, în ritm anual, până la 46,9 miliarde de dolari, în timp ce importurile chinezeşti de bunuri americane au crescut cu 37,6%, la 14,3 miliarde de dolari.

Şi boomul pare să continue, notează sursa, menţionând că ţara asiatică achiziţionează milioane de tone de bunuri agricole din SUA pentru acest an şi următorul, iar consumatorii americani cumpără şi importă în cantităţi record.

Conform Bloomberg, schimburile comerciale dintre China şi SUA au depăşit toate aşteptările conform cărora tarifele vamale aplicate unor bunuri de sute de miliarde de dolari ar forţa o decuplare a lanţurilor de aprovizionare.

În realitate, ambele părţi au învăţat să trăiască cu taxele, companiile chineze cumpărând mai mult ca să îndeplinească termenii acordului comercial din 2020, iar companiile americane achiziţionând bunuri pe care nu le pot obţine din altă parte, bunuri necesare satisfacerii cererii crescute din partea gospodăriilor, alimentată parţial de stimulentele de miliarde de dolari acordate de guvern.

"Am observat cererea puternică a consumatorilor, care a apărut de-a lungul pandemiei, iar nivelurile importurilor din China au crescut puternic", spune Jonathan Gold, vicepreşedinte al diviziei de politică vamală din cadrul Federaţiei Naţionale a Retailului (NRF) din SUA, care reprezintă vânzătorii unor magazine mici, independente. Acesta adaugă: "Evoluţia pe care o vedem este un semn puternic că economia continuă să se redreseze".

Exporturile din Coreea de Sud şi Taiwan către SUA au crescut, de asemenea, în aceeaşi perioadă, evidenţiind soliditatea cererii din SUA.

• Aproape 50% din mărfurile care trec prin portul Los Angeles provin din China şi Hong Kong

Aproape jumătate din mărfurile de 259 de miliarde de dolari care se deplasează în şi din portul Los Angeles - cel mai mare din SUA - implică China şi Hong Kong. Cererea americanilor de mărfuri este continuă, potrivit Bloomberg, care menţionează că au fost înregistrate intrări record către port în luna mai, pe măsură ce companiile încep să se aprovizioneze deja pentru sezonul de cumpărături de Crăciun.

"Toate semnele indică o a doua jumătate a anului robustă", susţine directorul executiv al portului din Los Angeles, Gene Seroka, menţionând că deja sosesc articole de modă de toamnă, pentru revenirea la şcoală, de Halloween, ori pentru sărbătorile de iarnă.

Având în vedere tarifele vamale aplicate unor importuri de peste 300 de miliarde de dolari din China, de la încălţăminte şi îmbrăcăminte, la electronice şi biciclete şi chiar hrană pentru animale de companie, mulţi comercianţi cu amănuntul din SUA aleg să absoarbă costurile şi să-şi diminueze marjele de profit, susţine Jonathan Gold de la NRF, adăugând că unii retaileri pun aceste cheltuieli în seama consumatorilor. În plus, firmele se confruntă cu restanţe şi blocaje în porturile din SUA, respectiv cu costuri de transport marite.

"Costul tarifelor şi cel al transportului au impact asupra rezultatelor companiilor", mai spune Gold, adăugând: "Societăţile se confruntă cu creşteri semnificative ale costurilor atât ca urmare a războiului comercial, cât şi a crizei de transport de care ne lovim".

• Administraţia Biden nu s-a pronunţat dacă intenţionează să continue acordul lui Trump cu Beijingul

Administraţia Biden nu a informat dacă intenţionează să continue acordul lui Trump cu Beijingul, nici dacă va revizui politica SUA faţă de China, însă reprezentantul comercial american Katherine Tai a numit relaţia comercială dintre cele două părţi "dezechilibrată", iar secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, spune că acordul nu rezolvă problemele fundamentale cu China, astfel că perspectivele sunt nefavorabile.

În plus faţă de aceste tensiuni, obiectivele privind majorarea achiziţiilor din partea Chinei expiră la sfârşitul anului, fără să fie atinse în totalitate. Aceste ţinte au fost văzute iniţial ca nerealist de mari, iar probleme precum pandemia de Covid-19 le-au dus şi mai departe.

Chiar dacă acordul ar fi anulat, lecţia din ultimii patru ani este că, deşi există voinţă politică, este mai greu decât s-ar fi crezut că poţi opri sau deturna comerţul internaţional, potrivit Bloomberg.

Chad Bown, membru senior al Institutului Peterson pentru Economie Internaţională, spune că, în situaţia în care Beijingul îşi ratează obiectivele de achiziţii, China se va abţine de la cumpărarea de aeronave, iar companiile chinezeşti îşi mută producţia de automobile din SUA ca să evite tarifele din războiul comercial, "atunci acordul dintre cele două mari economii ale lumii este destul de irelevant în această etapă". Domnia sa adaugă: "China cumpără ceea ce are nevoie. Dacă cumpără mai multe produse americane, o face, probabil, din propriul interes".

• Excedentul comercial global al Chinei: 51,5 miliarde de dolari în iunie

Exporturile Chinei au crescut în iunie, în timp ce expansiunea importurilor a încetinit, dar încă se află la un nivel robust, pe măsură ce revenirea economică a ţării a încetinit. Conform datelor oficiale anunţate în 13 iulie, exporturile ţării asiatice au crescut cu 32,2% în iunie 2021, faţă de iunie 2020, ajungând la 281,4 miliarde de dolari. În luna mai 2021, creşterea exporturilor Chinei a fost de 28%.

Importurile ţării au sporit cu 36,7%, la 229,9 miliarde de dolari, dar avansul a încetinit faţă de nivelul de 51% din luna precedentă.

Excedentul comercial global al Chinei a crescut cu 11% în iunie 2021, faţă de iunie 2020, la 51,5 miliarde de dolari. Excedentul cu Statele Unite a sporit cu 10,9% la 32,6 miliarde de dolari.

Exportatorii chinezi au beneficiat de redeschiderea relativ timpurie a economiei ţării după pandemie, în timp ce concurenţii străini se confruntau încă cu măsurile restrictive impuse de pandemie. Conform aşteptărilor, creşterea economiei Chinei va încetini pe măsură ce activitatea globală va reveni la normal.

• PIB-ul Chinei a crescut cu 7,9% în trimestrul al doilea din 2021

PIB-ul Chinei a crescut cu 7,9% în perioada aprilie-iunie 2021, faţă de acelaşi interval din 2020, în timp ce analiştii preconizau un avans de 8,1%, conform Reuters. În primele trei luni din anul curent, economia Chinei a crescut cu 18,3% faţă de trimestrul întâi din 2020, când activităţile din ţara asiatică au fost afectate de izbucnirea pandmiei de Covid.

Creşterea economică a Chine s-ar putea reduce la 5% în ultimul trimestru din anul curent, potrivit lui Wang Yiming, membru al comitetului de politică monetară al Băncii Populare a Chinei (banca centrală). Într-un interviu acordat presei de stat, Wang Yiming a declarat recent că economia Chinei ar putea încetini până la puţin peste 6% în al treilea trimestru şi între 5% şi 6% în al patrulea trimestru.

• Avansul economic al SUA accelerează

Economia americană a înregistrat o creştere de 6,4% în primul trimestru din acest an, faţă de intervalul similar din 2020, analiştii considerând că 2021 ar putea fi anul cu cea mai solidă evoluţie din ultimii şapte ani. În ultimele trei luni din 2020, PIB-ul american a crescut cu 4,3%.

Datele oficiale pentru trimestrul al doilea vor fi publicate în 29 iulie, iar economiştii preconizează că expansiunea a continuat să accelereze, odată cu redeschierea activităţilor după restricţiile din timpul pandemiei. În plus, cheltuielile consumatorilor americani sunt susţinute de sprijinul guvernamental.

"Vara aceasta va fi fierbinte pentru economia SUA", spune, conform Reuters, Lydia Boussour, economist-şef la Oxford Economics, adăugând: "Pe măsură ce situaţia din sănătate continuă să se amelioreze, consumatorii care stau pe «mormane de economii» vor cheltui pe servicii şi experienţe de care au fost lipsiţi în timpul pandemiei".

În opinia lui Boussour, economia americană a crescut cu 12% în trimestrul al doilea, în ritm anual, iar pe întregul an, avansul va fi de 7,5%. O astfel de rată anuală de creştere ar fi cea mai mare de după 1951.

De menţionat că Bank of America a estimat, recent, un avans al economiei SUA de 6,5% în 2021, faţă de 7%, cât anticipa anterior. Analiştii băncii spun: "Economia SUA a depăşit vârful de creştere şi inflaţie. Expansiunea a început să se modereze, dar este important să credem că economia se va stabiliza pe o traiectorie de creştere care, încă, va depăşi dublul ritmului ratei înregistrate pre-pandemie".

Conform Bank of America, anul viitor, cea mai mare economie a lumii va avea un avans de 5,5%.