Comerţul online FMCG mai poate recruta încă 1,8 milioane de gospodării în România

Comerţul online de bunuri de larg consum a ajuns la o penetrare de 40% în rândul gospodăriilor din România la nivelul anului 2021 şi are potenţial de a atrage alte 1,8 milioane de gospodării pe termen mediu şi lung, arată GfK E-Grocery Study realizat de compania de cercetare de piaţă GfK România, conform unui comunicat emis redacţiei.

Potrivit sursei citate, acest lucru se poate realiza prin recrutarea de non-cumpărători clasificaţi cu potenţial ridicat datorită similarităţilor de ordin comportamental şi atitudinal pe care le au cu cumpărătorii actuali de bunuri de larg consum (FMCG) din online. "Ne referim în special la consumatorii tineri necăsătoriţi, la persoanele mature fără copii şi la familiile cu copii - gospodăriile cu 3 sau 4 membri. Segmentele de vârstă cu cel mai mare potenţial de recrutare de cumpărători noi în e-commerce sunt 18-29 ani şi 30-39 ani, iar la nivel de regiuni cel mai mare potenţial rămâne in continuare în Bucureşti. Principala motivaţie pentru cumpărăturile online este legată de eficientizarea timpului - pot cumpăra tot ce am nevoie, în acelaşi timp, şi acest lucru este rapid şi facil", afirmă Cristina Vasile, Client Service Director în cadrul GfK România.

Daca s-ar atinge potenţialul cuantificat de GfK, atunci piaţa FMCG e-commerce din România ar ajunge la o penetrare de 63%. Anul trecut, 4 din 10 gospodării au cumpărat bunuri de larg consum din online cel puţin o dată.

În prezent, profilul cumpărătorului diferă destul de mult între site-urile de e-commerce şi delivery apps. Dacă în primul caz, segmentele cele mai reprezentative sunt familiile cu copii mici, cu vârsta sub 6 ani, persoanele mature fără copii şi tinerii fără copii - acestea cumulând circa 60% din vânzări - în cazul aplicaţiilor de livrare profilul cumpărătorului se confundă cu cel al cumpărătorului român, în general. De asemenea, familiile cu venituri mari sunt cumpărători-cheie pentru magazinele online, ponderea acestora fiind în creştere în 2021 faţă de anul anterior. Pentru aplicaţiile de livrare, importanţa segmentului de familii cu venituri mari este considerabil mai redusă.

Astfel, comportamentul cumpărătorului diferă destul de mult între cele două segmente ale pieţei e-commerce FMCG. Cele mai notabile diferenţe sunt:

-Frecvenţa medie de cumparare este de circa două ori mai mare în delivery apps faţă de site-urile de e-commerce;

-Suma medie cheltuită la un act de cumpărare este cu 40% mai mică în delivery apps faţă de magazinele online;

-Ponderea promoţiilor în vânzările FMCG realizate prin delivery apps este de două ori mai redusă faţă de cea înregistrată în site-urile de e-commerce;

-În comparaţie cu magazinele online, alimentele proaspete sunt mult mai valoroase pentru aplicaţiile de livrare, în timp ce produsele nealimentare deţin o pondere mai mare în cosul de cumpărături din magazinele online decât în cel din aplicaţii.

Conform estimărilor GfK, aplicaţiile de livrare au ajuns în 2021 la o pondere valorică de 2.2% în totalul pieţei locale de bunuri de larg consum, în timp ce site-urile e-commerce de profil au rămas sub pragul de 1%, se menţionează în comunicat.