Comisia de la Veneţia: Comasarea alegerilor locale cu europarlamentarele - o decizie arbitrară a guvernului Ciolacu

Deşi comasarea alegerilor nu este, prin ea însăşi, contrară standardelor internaţionale, modalitatea de adoptare a acesteia de către guvernul Ciolacu prin OUG 21/2024 ridică serioase probleme de legalitate şi legitimitate, afirmă membrii Comisiei de la Veneţia în Opinia aprobată recent. Potrivit documentului citat, cele mai mari deficienţe identificate sunt modificarea legislaţiei cu doar trei luni înainte de alegerile europarlamentare şi locale, utilizarea unei ordonanţe de urgenţă fără justificarea clară a urgenţei, perioada de coabitare neobişnuit de lungă (3-5 luni) între noii aleşi locali şi titularii anteriori, precum şi lipsa unei consultări publice reale.

De aceea, Comisia de la Veneţia recomandă Guvernului să evite modificările electorale prin ordonanţe de urgenţă, cu excepţia unor aspecte strict tehnice, să reglementeze clar comasarea alegerilor în legislaţia permanentă pentru a preveni schimbările de ultim moment şi să asigure un proces de consultare largă cu toate părţile implicate înainte de orice modificare semnificativă. Astfel, Comisia de la Veneţia subliniază necesitatea respectării principiilor democratice în organizarea alegerilor şi îndeamnă autorităţile române să renunţe la utilizarea ordonanţelor de urgenţă ca instrument legislativ în domeniul electoral, garantând astfel transparenţa, stabilitatea şi predictibilitatea procesului electoral.

În concluziile Opiniei Comisiei de la Veneţia se arată: "Stabilitatea legislaţiei electorale este o cerinţă a securităţii juridice - un aspect fundamental al statului de drept - esenţială pentru a asigura încrederea în alegeri şi «proprietatea» sistemului electoral de către cât mai mulţi membri ai societăţii. Codul de bune practici în materie electorală impune ca elementele fundamentale ale legislaţiei electorale, în special componenţa comisiilor electorale, să nu fie modificate cu mai puţin de un an înaintea unui scrutin. În acest caz, componenţa comisiilor electorale a fost modificată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) 21/2024 cu doar trei luni înaintea alegerilor, ceea ce este foarte târziu. Această încălcare a principiului stabilităţii legislaţiei electorale este substanţială, din cauza adoptării foarte târzii a ordonanţei. Comisia de la Veneţia reaminteşte, de asemenea, că reformele destinate unui scrutin trebuie adoptate suficient de devreme pentru ca atât candidaţii, cât şi alegătorii să poată înţelege schimbările, iar organismele de gestionare a alegerilor să le poată aplica. Potrivit unor părţi interesate din România, acest lucru nu s-a întâmplat. Comisia de la Veneţia subliniază că modificările tardive sporesc riscul ca administraţia electorală şi alegătorii să nu fie suficient de familiarizaţi cu procedura".

Menţionăm că Opinia Comisiei de la Veneţia cu privire la OUG 21/2024 prin care guvernul Ciolacu a comasat alegerile europarlamentare cu alegerile locale, a a fost adoptată în cadrul celei de-a 142-a sesiuni plenare a Comisiei de la Veneţia (14-15 martie 2025), ca răspuns la solicitarea preşedintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

În cuprinsul documentului citat se arată că decizia Guvernului României de a organiza simultan alegerile locale şi europarlamentare a declanşat ample dezbateri în societatea românească şi în rândul experţilor internaţionali, fiind criticată din cauza apelării la o ordonanţă de urgenţă într-un domeniu sensibil şi pentru modificările legislative de ultim moment, fără o consultare publică adecvată. Opinia Comisiei de la Veneţia a analizat decizia din perspectiva respectării standardelor internaţionale în materie electorală, subliniind importanţa stabilităţii legislative, utilizării adecvate a ordonanţelor de urgenţă şi impactului acestora asupra procesului democratic.

Amintim că anul trecut în ţara noastră am avut un context electoral complex, ce a cuprins patru runde de alegeri: europarlamentare (9 iunie), locale (iniţial programate pentru septembrie), prezidenţiale (noiembrie-decembrie) şi parlamentare (decembrie). Adoptarea OUG 21/2024 pe 8 martie 2024 pentru comasarea alegerilor locale cu europarlamentarele a fost justificată de Guvern prin dorinţa de a creşte participarea la vot şi de a optimiza cheltuielile electorale. Cu toate acestea, opoziţia şi societatea civilă au contestat decizia, invocând lipsa de transparenţă şi riscurile asupra legitimităţii procesului electoral. Devansarea datei alegerilor locale a creat un decalaj neobişnuit, permiţând o perioadă de coabitare de patru luni între noii aleşi şi titularii anteriori, generând astfel confuzie şi tensiuni administrative.

Un alt punct de controversă a fost reducerea perioadei minime de rezidenţă necesare pentru dreptul de vot de la 6 luni la 60 de zile. Deşi această modificare facilitează participarea electorală, adoptarea sa tardivă a ridicat probleme de claritate şi aplicabilitate. Modificarea componenţei birourilor electorale, prin excluderea unor partide care obţinuseră mandate la alegerile anterioare, a fost de asemenea un aspect criticat, subliniindu-se necesitatea unor reguli clare care să asigure reprezentarea echitabilă a tuturor actorilor politici.

Comisia de la Veneţia a mai exprimat critici ferme faţă de utilizarea ordonanţelor de urgenţă pentru modificarea legislaţiei electorale. Deşi Constituţia României permite astfel de acte normative în "situaţii extraordinare", practica frecventă a Guvernului de a recurge la acest mecanism pentru schimbări electorale esenţiale afectează stabilitatea procesului democratic, afirmă experţii Comisiei de la Veneţia.

"Aşa cum s-a remarcat în mai multe opinii anterioare ale Comisiei de la Veneţia, dependenţa frecventă a României de ordonanţele de urgenţă (OUG) subminează calitatea legislaţiei, securitatea juridică şi principiile democratice, inclusiv principiul separaţiei puterilor în stat. Acest lucru este deosebit de problematic în domeniul alegerilor, care sunt esenţiale pentru democraţie. Contrar standardelor internaţionale, adoptarea OUG 21/2024 nu a fost nici consensuală, nici rezultatul unei consultări publice adecvate. Codificarea legislaţiei electorale ar putea contribui la evitarea revizuirilor frecvente ale legislaţiei - inclusiv a celor tardive, prin ordonanţe de urgenţă -, asigurând coerenţa şi completitudinea cadrului juridic şi, prin urmare, îmbunătăţind încrederea în procesul electoral", se precizează în Opinia citată.

Experţii Comisiei de la Veneţia arată, în final, că standardele internaţionale impun ca modificările semnificative ale legislaţiei electorale să fie adoptate cu cel puţin un an înainte de alegeri, printr-un proces de consultare transparent şi incluziv.