COMISIA EUROPEANĂ AVERTIZEAZĂ DIN NOU: "Modificarea statutului ANPC este posibil să afecteze mandatul BNR"

Comisia Europeană (CE) atrage atenţia asupra unor iniţiative legislative care este posibil să afecteze sectorul bancar, una dintre ele fiind cea care prevede modificarea statutului Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC).

Oficialii europeni susţin că există posibilitatea ca acest proiect de lege să afecteze mandatul Băncii Naţionale şi puterea sa de supervizare a instituţiilor de credit.

Amintim că, în Parlament, se află un proiect legislativ care prevede transferul ANPC din subordinea Guvernului sub coordonarea Parlamentului.

CE menţionează, într-un raport publicat ieri şi citat de Agerpres, că un alt proiect de lege vrea să restricţioneze independenţa Băncii Naţionale şi să plaseze BNR sub un control mai strict al Parlamentului.

Comisia Europeană consideră că stabilitatea financiară s-a îmbunătăţit în 2016, dar că o serie de iniţiative legislative riscă "să submineze predictibilitatea legilor şi încrederea investitorilor, pentru că fac cadrul legal mai puţin predictibil". În acest context, Comisia susţine că impactul complet al Legii dării în plată rămâne dificil de evaluat, adăugând că actul normativ trebuie revizuit pentru a ţine cont de decizia Curţii Constituţionale.

Amintim că CE a avertizat, anul trecut, că legile privind darea în plată şi conversia constituie risc sistemic. Între timp, însă, Legea conversiei a fost declarată neconstituţională, iar, în cazul Legii dării în plată, debitorii trebuie să se adreseze instanţei, unde va fi constatată impreviziunea.

Ţara noastră a urmat un proces de consolidare fiscală semnificativă începând din 2009, care a condus la atingerea obiectivului pe termen mediu în 2014 şi 2015, însă, în prezent, autorităţile urmează o politică fiscală expansionistă care duce la depărtarea substanţială de obiectivul pe termen mediu, mai arată raportul de ţară al Comisiei Europene.

Executivul comunitar consideră că, la noi, politica fiscală a devenit una pro-ciclică în 2016, iar, ca o consecinţă a reducerilor de taxe şi a majorărilor de cheltuieli, deficitul guvernamental general s-a agravat anul trecut şi este preconizat să crească şi mai mult în 2017. Această majorare depăşeşte cadrul fiscal, ale cărei prevederi sunt sănătoase în teorie, dar nu sunt puse în aplicare. Odată cu deteriorarea balanţei fiscale, ponderea datoriei publice ar urma să se deterioreze treptat, dar va rămâne sub pragul de 60% din PIB, conform sursei citate.

Comisia Europeană consideră că structura sistemului de taxe este favorabilă creşterii economice, veniturile din taxe depinzând mai mult de taxele pe consum şi mai puţin de taxele pe veniturile companiilor şi pe muncă. În schimb, ponderea muncii "la negru" continuă să fie mare, de aproximativ 15-20% din PIB, ceea ce afectează veniturile din taxe. România are cel mai mare grad de neîncasare la TVA din UE.

Prevederile fiscale incluse în Legea responsabilităţii fiscale sunt bine concepute, dar bugetul pe 2016 nu a respectat aceste prevederi. În plus, strategia fiscală pe termen mediu nu ghidează procesul bugetar anual. În 2016, la fel ca în anii precedenţi, autorităţile nu au trimis Parlamentului o rectificare la strategia fiscală până la data limită de 15 august.

Pe ansamblu, Comisia consideră că România a făcut unele progrese cu recomandările de ţară: "Au fost făcute progrese limitate în ceea ce priveşte credibilitatea instituţiilor fiscale, colectarea şi respectarea taxelor şi stabilitatea financiară. În schimb, au fost făcute unele progrese în domeniul ocupării locurilor de muncă, salariului minim, educaţiei şi pensiilor. De asemenea, au fost făcute unele progrese în domeniul sănătăţii, administraţiei publice şi companiilor de stat precum şi unele progrese în zonele rurale, transportului şi investiţiilor".