Comisia Europeană a cerut băncilor greceşti să nu transfere fonduri ca să îşi întărească subsidiarele din regiune, instituţiile de credit elene fiind nevoite să îşi limiteze operaţiunile din Europa de Sud-Est. Chiar dacă măsura reprezintă o lovitură serioasă pentru bănci, acestea vor reuşi să evite retragerea rapidă din Balcani, cerută de mai mulţi oficiali europeni, informează media grecească.
Comisia Europeană şi băncile din Grecia au convenit ca, până în 2017, instituţiile de credit elene să îşi reducă operaţiunile din afara ţării, obiectiv care, potrivit presei greceşti, ar putea fi atins şi fără ca băncile să îşi vândă subsidiarele.
"Prelungirea prezenţei acestor instituţii de credit în regiune, la noi în ţară activând patru bănci greceşti (Banca Românească, Bancpost, Piraeus Bank şi Alpha Bank), este ca un parazit care opreşte o posibilă ascensiune a sistemului bancar", ne-a spus analistul Lucian Isar. Domnia sa ne-a declarat: "Această informaţie nu este o ştire, cel puţin nu pentru noi. Practic, Comisia Europeană le cere în continuare băncilor greceşti să îşi limiteze expunerea, doar că acum le cumpără timp, pentru a vedea ce se mai întâmplă. Nu îi forţează să vândă acum, ci mai târziu. Prelungirea prezenţei băncilor greceşti în regiune pare, la prima vedere, o veste de bun augur. În realitate, însă, este chiar contrariul. Pur şi simplu, ne blochează piaţa. Băncile stau, dar nu fac nimic. În locul lor nu vine nimeni altcineva care ar putea să facă mai mult. Pentru economie, cel mai bine ar fi ca cine nu mai poate să stea să iasă din sistem. De aceea consider că este bună legea insolvenţei, pentru că nu permite < paraziţilor > să prindă rădăcini. Sistemul bancar putem spune că va continua să fie letargic şi în micşorare naturală, din cauza acestei măsuri".
Analistul economic Ilie Şerbănescu apreciază că, indiferent cât timp ar avea la dispoziţie, băncile greceşti nu vor reuşi să-şi revină. Domnia sa ne-a declarat: "Băncile greceşti vor fi forţate să se retragă. Comisia Europeană nu este un arbitru imparţial, ci un broker al capitalului german şi francez. Vor dori să le scoată din sistem pentru a lăsa locul altor instituţii financiare din Germania, spre exemplu. Pe mine mă miră faptul că nu avem nicio bancă germană în sistem, dar în schimb am fost asaltaţi de instituţii de credit greceşti şi cipriote. Băncile greceşti sunt în faliment şi nu cred că vor reuşi să iasă la liman, oricât timp li s-ar pune la dispoziţie. Nu cred că aceste instituţii mai valorează mare lucru".
CE consideră că băncile care primesc ajutor de stat nu pot folosi acest sprijin pentru ca să îşi dezvolte operaţiunile din alte ţări. Astfel, le-a cerut să se grăbească să îşi vândă activele, astfel încât să poată înapoia fondurile primite de la stat în cel mai scurt timp. În cazul în care băncile elene ar fi fost nevoite să îşi vândă operaţiunile din Balcani, preţul primit ar reprezenta doar o mică parte din valoarea reală, iar suma ar acoperi doar o parte din sprijinul primit de la stat.
Dacă băncile îşi menţin prezenţa în regiune, avansul economic al vecinilor Greciei ar aduce venituri importante, crescând astfel valoarea subsidiarelor şi a grupurilor bancare, precum şi a acţiunilor, controlate în mare parte de Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară. Fondul, controlat de stat, deţine circa 90% din acţiunile National Bank of Greece, Piraeus Bank şi Alpha Bank, în timp ce la Eurobank are 98% din titluri.