Comisia Europeană: "Corupţia rămâne o problemă sistemică în România"

Corupţia, atât la scară mică, cât şi la nivel politic, rămâne o problemă sistemică în România, potrivit unui raport publicat ieri de Comisia Europeană. Acesta notează că, deşi unele reforme anticorupţie au fost continuate în ultimii ani, în ţara noastră, rezultatele lor sunt "instabile şi uşor reversibile".

Raportul prevede: "Voinţa politică de a combate corupţia şi de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă de-a lungul timpului. Deşi s-au realizat progrese în multe domenii ale politicilor judiciare şi anticorupţie, uşurinţa cu care temelia reformei a putut fi atacată în Parlament a reamintit că nu există niciun consens în ceea ce priveşte urmărirea obiectivelor Mecanismului de Cooperare şi Verificare".

În opinia autorilor raportului, responsabilitatea şi integritatea funcţionarilor aleşi şi numiţi constituie în continuare motive de îngrijorare. Raportul indică: "Sunt necesare eforturi mai hotărâte pentru a combate cu eficacitate corupţia din cadrul sistemului judiciar şi al sistemului sanitar, precum şi în legătură cu achiziţiile publice. Politica pentru prevenirea corupţiei rămâne insuficient dezvoltată şi ineficientă".

Comisia Europeană atrage atenţia că o atenţie suplimentară trebuie acordată unor aspecte precum:

- asigurarea menţinerii tuturor garanţiilor necesare pentru protejarea stabilităţii, a independenţei şi a continuităţii bilanţului pozitiv al instituţiilor anticorupţie şi al sistemului judiciar; punerea în aplicare a unor măsuri coerente de prevenire şi de sensibilizare, însoţite de un regim de sancţionare eficient, pentru consolidarea standardelor de integritate din sistemul judiciar;

- punerea în aplicare a unor coduri de conduită cuprinzătoare pentru funcţionarii aleşi şi asigurarea unor instrumente în materie de responsabilitate şi a unor sancţiuni corespunzătoare pentru practicile de corupţie, conflictele de interese şi situaţiile de incompatibilitate; luarea în considerare a elaborării unor coduri etice pentru partidele politice sau a instituirii unor pacturi de etică între partide, pentru a promova standarde înalte de integritate; asigurarea faptului că toate deciziile de ridicare a imunităţilor sunt motivate în mod corespunzător;

- dezvoltarea unor instrumente uniforme şi eficiente de prevenire în cadrul autorităţilor contractante şi al instituţiilor de supraveghere a achiziţiilor publice, cu un accent deosebit pe conflictul de interese la nivel local; asigurarea unei monitorizări sistematice şi a transparenţei executării contractelor publice de mare anvergură, inclusiv a proiectelor finanţate de UE; asigurarea stabilităţii cadrului juridic privind conflictele de interese şi a normelor în materie de incompatibilitate aplicabile reprezentanţilor aleşi şi funcţionarilor la nivel local;

- punerea în aplicare a unor strategii eficace de reducere a nivelului plăţilor informale în sistemul public de sănătate, inclusiv prin luarea în considerare a îmbunătăţirii remuneraţiei şi a condiţiilor de lucru pentru personalul medical.

Raportul Comisiei Europene mai arată că, potrivit Eurobarometrului special din 2013 privind corupţia, 93% din respondenţii români au fost de acord cu faptul că în ţara noastră corupţia este o problemă larg răspândită, faţă de 76%, cât este media UE. Totodată, 42% afirmă că au fost afectaţi personal de corupţie în viaţa lor de zi cu zi (media UE: 26%), iar 82% consideră că mita şi utilizarea relaţiilor personale sunt adesea cel mai simplu mijloc de a obţine anumite servicii publice (media UE: 73%).

Eurobarometrul indică faptul că 25% din respondenţii români au recunoscut că, în ultimele 12 luni, li s-a solicitat sau li s-a sugerat să ofere mită pentru servicii. Media UE în acest sens este de 4%.

În rândul întreprinderilor din România, Eurobarometrul arată că 81% din acestea consideră că favoritismul şi corupţia reprezintă un obstacol în calea concurenţei (media UE: 73%). În plus, 65% din respondenţi considerau că pentru întreprinderea lor care îşi desfăşoară activitatea în România corupţia reprezenta o problemă (media UE: 43%), iar pentru 64% clientelismul şi nepotismul ridicau probleme similare (media UE: 41%).