Comisia Europeană publică primul raport anual privind situaţia statului de drept în UE

Comisia Europeană a publicat astăzi primul raport privind statul de drept în UE. Raportul publicat astăzi include contribuţii din partea fiecărui stat membru şi abordează atât evoluţiile pozitive, cât şi cele negative care s-au înregistrat în acest domeniu în întreaga UE. Raportul constată existenţa unor standarde înalte în materie de respectare a statului de drept în multe state membre, dar apreciază că, la nivelul UE, persistă totuşi provocări importante în această privinţă, conform unui comunicat trimis redacţiei.

Raportul analizează, de asemenea, evoluţiile pe care le-au antrenat măsurile de urgenţă luate de statele membre în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19. Raportul evaluează patru teme principale, care sunt deosebit de relevante pentru situaţia statului de drept: sistemele naţionale de justiţie, cadrele anticorupţie, pluralismul şi libertatea mass-mediei, precum şi alte aspecte instituţionale legate de sistemele de control şi echilibru, care sunt esenţiale pentru funcţionarea eficace a sistemului de guvernanţă democratică.

Noul raport privind statul de drept îşi propune să lărgească setul de instrumente ale UE, adăugându-i un nou instrument cu rol preventiv, să lanseze o dezbatere cu toate părţile interesate şi să pună bazele unei culturi a supremaţiei legii în întreaga UE. Raportul ar trebui să fie pentru toate statele membre un prilej de a reflecta la cum pot fi soluţionate problemele cu care se confruntă şi cum pot învăţa fiecare din experienţele celorlalţi; raportul ar trebui, de asemenea, să arate cum poate fi consolidat în continuare statul de drept, cu respectarea deplină a sistemelor şi a tradiţiilor constituţionale naţionale.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: "Statul de drept şi valorile noastre comune alcătuiesc temelia societăţilor noastre şi sunt parte din ceea ce ne defineşte ca europeni. Statul de drept îi protejează pe cetăţeni de legea celui puternic. Avem în UE standarde foarte ridicate în materie de respectare a statului de drept, dar ne confruntăm şi cu diverse provocări. Comisia Europeană va continua să colaboreze cu autorităţile naţionale pentru a găsi soluţii şi a garanta respectarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor în viaţa de zi cu zi."

Vicepreşedintele pentru valori şi transparenţă, Vìra Jourova, a declarat: "Astăzi, ne completăm setul de instrumente privind statul de drept cu unul nou, acoperind astfel o lacună importantă. Pentru prima dată, noul raport aplică o grilă comună pentru a analiza situaţia din toate statele membre, cu scopul de a identifica tendinţele în materie de respectare a statului de drept şi a contribui la prevenirea apariţiei unor probleme grave. Fiecare cetăţean merită să aibă acces la judecători independenţi, să beneficieze de o mass-media liberă şi pluralistă şi să aibă încredere că drepturile sale fundamentale sunt respectate. Doar când toate aceste deziderate vor fi atinse vom putea să ne considerăm cu adevărat o uniune a democraţiilor."

Comisarul pentru justiţie şi consumatori, Didier Reynders, a declarat: "Noul raport privind statul de drept marchează începutul unui dialog deschis şi periodic cu fiecare stat membru, oferindu-le o cale de a împărtăşi bunele practici şi de a lua măsuri înainte ca problemele să capete amploare şi să se cronicizeze. Obiectivul este acela de a pune bazele în întreaga Uniune Europeană unei adevărate culturi a supremaţiei legii şi de a lansa o dezbatere reală la nivel naţional şi la nivelul UE."

Principalele constatări referitoare la situaţia statului de drept în statele membre

1. Sistemele de justiţie

Mai multe state membre întreprind în prezent reforme menite să consolideze independenţa sistemului judiciar şi iau măsuri pentru a reduce influenţa puterii executive sau legislative asupra sistemului judiciar. Printre acestea sunt şi state membre în care independenţa sistemului judiciar este în mod tradiţional considerată ca fiind ridicată sau chiar foarte ridicată. Evaluările specifice fiecărei ţări arată că situaţia independenţei judiciare este în continuare îngrijorătoare în unele state membre, motiv pentru care în unele situaţii a fost iniţiată procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor sau procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (1). Pregătirea sistemelor de justiţie

pentru era digitală este o altă provocare care priveşte întreaga UE, iar pandemia actuală a contribuit la accelerarea reformelor digitale necesare.

2. Cadrele anticorupţie

Mai multe state membre au adoptat strategii anticorupţie cuprinzătoare, în timp ce în altele astfel de strategii sunt în curs de elaborare. Transpunerea eficace în practică a acestor strategii şi monitorizarea rămân esenţiale pentru realizarea de progrese. Multe state membre au adoptat sau intenţionează să adopte măsuri de consolidare a cadrului lor de prevenire a corupţiei şi de integritate, iar unele state membre au adoptat măsuri de consolidare a capacităţii sistemului de justiţie penală de a combate corupţia. În schimb, în multe state membre asigurarea eficacităţii cercetării penale, a urmăririi penale şi a judecării cauzelor de corupţie, inclusiv a celor de corupţie la nivel înalt, rămâne o provocare.

3. Libertatea şi pluralismul mass-mediei

Cetăţenii UE se bucură în general de existenţa unor standarde înalte în ceea ce priveşte libertatea şi pluralismul mass-mediei. În special în timpul pandemiei de COVID-19, mijloacele de informare în masă s-au dovedit esenţiale în combaterea dezinformării. Raportul apreciază, cu toate acestea, că, în unele state membre, există motive de îngrijorare legate de eficacitate şi de adecvarea resurselor, precum şi de riscurile de politizare a autorităţilor mass-media. În evaluările privind anumite ţi s-au

identificat totodată situaţii care au stârnit preocupări serioase din perspectiva presiunilor politice asupra mass-mediei. Nu în ultimul rând, cu toate că în unele ţări au fost dezvoltate practici şi au fost create structuri şi întreprinse măsuri de sprijinire şi protejare a jurnaliştilor, există mai multe state membre în care aceştia şi alţi actori din mass-media sunt supuşi ameninţărilor şi atacurilor din cauza activităţii lor profesionale.

4. Mecanisme instituţionale de control şi echilibru

Mecanismele instituţionale de control şi echilibru sunt de o importanţă crucială pentru statul de drept, întrucât ele garantează că puterile exercitate de o autoritate de stat sunt supuse controlului democratic. În mai multe state membre, au fost iniţiate reforme constituţionale în vederea consolidării mecanismelor instituţionale de control şi echilibru. Multe state membre au elaborat, de asemenea, politici prin care se asigură implicarea sistematică a părţilor interesate şi se garantează faptul că reformele structurale sunt rezultatul unei dezbateri ample în cadrul societăţii. În acelaşi timp, raportul arată că recurgerea excesivă la proceduri legislative accelerate şi de urgenţă poate fi

preocupantă din perspectiva respectării statului de drept. În întreaga UE, societatea civilă continuă să fie un actor-cheie în apărarea statului de drept, iar în majoritatea statelor membre există un climat favorabil derulării acţiunilor societăţii civile. Cu toate acestea, în unele state membre au fost cazuri în care societatea civilă s-a confruntat cu provocări serioase ca urmare a unor acte legislative care au limitat accesul organizaţiilor societăţii civile la finanţare străină sau a unor campanii de denigrare.

Măsuri de urgenţă luate în contextul pandemiei de COVID-19

Având în vedere că pandemia nu s-a încheiat, în mai multe state membre sunt încă în vigoare regimuri de urgenţă sau măsuri de urgenţă. Raportul analizează unele dintre problemele care au apărut în cadrul dezbaterilor naţionale şi în contextul răspunsului legal şi politic la criză. De exemplu, modificarea sau suspendarea mecanismelor naţionale obişnuite de control şi echilibru poate reprezenta o ameninţare deosebită la adresa statului de drept. În acelaşi timp, există mai multe exemple pozitive în care hotărârile instanţelor judecătoreşti naţionale sau implicarea ombudsmanilor

au avut un impact pozitiv asupra măsurilor de urgenţă luate. Comisia va continua să monitorizeze situaţia până când măsurile de urgenţă vor fi retrase complet.

Etapele următoare

Raportul privind statul de drept va sta la baza dezbaterii mai ample privind statul de drept care se va desfăşura la nivel european şi naţional. Comisia aşteaptă cu nerăbdare să abordeze cu Parlamentul European şi cu Consiliul problemele identificate legate de statul de drept şi consideră că acest raport oferă o bază solidă pentru continuarea cooperării interinstituţionale.

De asemenea, Comisia invită parlamentele naţionale şi autorităţile naţionale să iniţieze discuţii cu privire la acest raport, inclusiv cu privire la capitolele consacrate fiecărei ţări, şi să îşi solicite reciproc ajutorul, în semn de încurajare de a continua reformele şi de acceptare a solidarităţii europene.

Părţile interesate relevante de la nivel naţional şi de la nivelul UE ar trebui să fie, la rândul lor, implicate. Pornind de la rezultatele acestui dialog pe marginea raportului din 2020 şi beneficiind de experienţa dobândită în primul an de funcţionare a mecanismului european privind statul de drept, Comisia va începe pregătirile în vederea raportului din 2021, menţinând dinamica atinsă pentru a consolida rezilienţa statului de drept în democraţiile noastre.