Comisia Naţională de Prognoză estimează o creştere a PIB de 5% pentru 2021

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CSNP) a revizuit pozitiv estimarea de creştere economică din acest an, la un avans al PIB de 5% de la un plus iniţial de 4,3% cât preconiza în legea bugetului de stat pentru acest an. O revizuire pozitivă a fost operată şi estimării de creştere a PIB pentru anul viitor, care a fost majorată cu 0,1 puncte procentuale la +4,8%. Prognoza nu are ataşată şi o notă care să explice revizuirea, însă există un consens la nivelul economiştilor că economia va înregistra o dinamică anuală pozitivă de circa 5% în acest an.

Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, afirma săptămâna trecută că instituţia pe care o conduce estimează o creştere PIB cuprinsă între 5 şi 6 la sută în acest an şi un deficit bugetar de sub 7% din PIB. Ţinta de deficit din bugetul iniţial era de 7,16% însă este de aşteptat ca aceasta să fie revizuită în jos la prima rectificare bugetară.

"Creşterea PIB-ului în 2021 o văd între 5 şi 6 la sută, mai optimist, din efectul de bază şi investiţii publice care vor fi considerabile. Presiuni inflaţioniste există în pas cu tendinţele în regiune şi de aceea şi băncile centrale din regiune, inclusiv Banca Naţională, spun stop la scăderi de rată de politică monetară. Ratele reale (corelate cu inflaţia - n.r.) vor rămâne însă considerabil negative, adică politicile vor fi în continuare acomodative. Corecţia bugetară este esenţială pentru stabilitatea economiei şi a leului. Ea a debutat şi se vede şi în programarea multianuală (de la Ministerul de Finanţe). Putem discuta paşii anuali, dar este evident că a început această corecţie. Deficitul bugetar cash în 2021 şi eu îl văd sub 7% (din PIB). Şi la Consiliul Fiscal am discutat acest lucru, deficitul ESA (va fi) de circa 8%, e posibil să scadă sub 8%, dar eu zic că este în jur de 8% deficitul ESA în 2021. Deficitul va fi în scădere şi după 2021 însă sarcina va fi mai complicată cauza naturii structurale a deficitului", explica Dăianu.

În prognoza anterioară, CNSP estima că economia României va înregistra o contracţie uşoară în primul trimestru din 2021. BNR, la rândul ei, preconiza o încetinire a dinamicii economiei în primul trimestru, însă nu o contracţie ci chiar o recuperare a pierderilor PIB cauzate de pandemie la jumătatea anului. Datele privind dinamica PIB pe primele trei luni din an vor fi publicate în luna mai. În 2020, economia a înregistrat o contracţie de 3,9%.

Amintim că un model al echipei de cercetare din BCR indică o scădere abruptă a activităţii economice în finalul lunii martie şi prima jumătate a lunii aprilie, cu o anumită revenire a activităţii din a doua jumătate a lunii.

CNSP estimează o rată a inflaţie mai mare decât în prognoza din legea bugetului, de 3,2% la finalul anului faţă de 2,5% anterior. O parte din inflaţia mai mare estimată de CNSP ar putea proveni şi din deprecierea leului pentru că instituţia se aşteaptă la un curs de 4,92 lei/euro pentru finalul anului. Estimarea anterioară era de 4,89 lei/euro, iar în prezent cursul este la 4,926. Inflaţia din 2022 este estimată la 2,8% şi în scădere pe următorii doi ani.

CNSP se aşteaptă de asemenea la accentuarea deficitului balanţei comerciale, care este aşteptat să treacă de borna de 20 de miliarde de euro după ce a depăşit 18 miliarde de euro în 2020. Cu excepţia exportului net, toate activităţile sunt aşteptate să aibă contribuţii pozitive la creşterea economică. În ceea ce priveşte locurile de muncă, CNSP estimează crearea a peste 400.000 de locuri de muncă până în 2024.

• Încasările din TVA ale statului au urcat cu 37,9% în ritm an/an

De menţionat că datele privind execuţia bugetară pe primele trei luni, publicate ieri de Ministerul Finanţelor, arată condiţiile diferite de operare din economie din primul trimestru din acest an comparativ cu perioada similară din 2020.

Astfel, încasările din TVA ale statului au fost în sumă de 16,95 miliarde de lei în primele trei luni ale anului curent, în creştere cu 37,9% în ritm an/an (faţă de primele trei luni din 2020). Creşterea impresionantă vine într-o măsură importantă din efectul de bază, adică nivelul scăzut la care se face raportarea.

"În acelaşi timp, restituirile de TVA au însumat 6,29 mld lei în perioada analizată, nivel inferior celui înregistrat în primul trimestru al anului precedent. Aceste evoluţii au fost influenţate atât de baza comparabilă a lunii martie 2020 - când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA şi de accelerare a rambursărilor de TVA, cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar în contextul crizei, cât şi de recuperarea parţială a TVA aferentă anului 2020", arată Ministerul de Finanţe în comunicatul cu deficitul.

Per total, România a înregistrat un deficit bugetar de 1,28% din PIB în primul trimestru din acest an, 14,63 miliarde de lei, deficit rezultat dintr-un total al veniturilor de 85,79 miliarde de lei (cu 18,8% mai mari comparativ cu perioada similară din 2020 şi cu 14,9% faţă de primele trei luni din 2019) şi un total al cheltuielilor bugetare de 100,42 miliarde de lei (creştere de 11,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent).

Cheltuielile de personal ale administraţiei (salarii în sectorul bugetar) au însumat 27,74 miliarde de lei, în creştere cu 5,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în timp ce cheltuielile cu asistenţa socială (pensii în mare parte) au fost de 38,18 miliarde de lei, în creştere cu 16,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Împreună, aceste două categorii de cheltuieli dau un total de 65,92 miliarde de lei, adică 76,83% din totalul veniturilor bugetare. Excluzând sumele intrate de la UE, aceste două categorii de cheltuieli acoperă 82,08% din venituri. De clarificat că problematică nu este doar ponderea ridicată a acestor două categorii de cheltuieli, considerate rigide pentru că nu pot fi reduse fără impact politic, social şi implicit economic puternic, ci mai ales ponderea scăzută a veniturilor bugetare raportat la dimensiunea economiei (PIB).

Un factor pozitiv asupra dinamicii economiei relevat din execuţia bugetară este evoluţia cheltuielilor cu investiţiile, care includ cheltuielile de capital şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, care au fost în valoare de 8,06 miliarde de lei, în creştere cu 37,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când a fost în valoare de 5,85 miliarde de lei. Pentru 2021 se estimează cheltuieli de investiţii de peste 60 de miliarde de lei.