Comisia specială, în aşteptarea verdictului CCR pe legile Justiţiei

Contestarea de către USR, Forţa Dreptei şi AUR a pachetului de legi ale Justiţiei la Curtea Constituţională a Romnâniei a schimbat programul stabilit iniţial de majoritatea parlamentară PSD-PNL-UDMR privind funcţionarea Comisiei speciale condusă de deputatul liberal Gabriel Andronache. Birourile permanente reunite ale Parlamentului au decis, ieri, ca respectiva comisie să nu se desfiinţeze, ci să figureze ca activă încă 30 de zile, până când CCR se va pronunţa asupra actelor normative adoptate pe repede-înainte în perioada septembrie-octombrie de Camera Deputaţilor şi Senat.

Măsura dispusă este una de precauţie, în cazul în care CCR va decide retrimiterea celor trei legi sau a unora dintre ele la Parlament, în cazul constatării unor dispoziţii neconstituţionale, a declarat Alina Gorghiu, preşedintele interimar al Senatului.

"Nu există nicio nemulţumire. Am fost precauţi. Chiar preşedintele comisiei, deputatul Gabriel Andronache, a propus prelungirea termenului cu 30 de zile. Pe 9 noiembrie este termenul la Curtea Constituţională pe cele trei legi ale Justiţiei. Aşteptăm să vedem care este soluţia şi ulterior vom decide ce facem cu comisia. Există în teorie această variantă că ar putea fi o trimitere de la Curte şi s-a decis că e mai simplu să prelungim activitatea comisiei. (...) În opinia mea, nu există niciun motiv de neconstituţionalitate pe cele trei legi ale Justiţiei", a spus Alina Gorghiu.

Ea a explicat că în elaborarea legilor Justiţiei s-a ţinut cont de avizele anterioare ale Comisiei de la Veneţia.

"Această comisie, pe termen de 30 de zile, îşi prelungeşte activitatea, doar în ideea că ar putea reveni legile de la Curtea Constituţională. Dar este exclusiv (...) ca o precauţie pe care Parlamentul şi-o ia, nu ca pe un drob de sare pe care îl vedem venind picând. În opinia mea, legile vor fi declarate constituţionale de către Curte, pentru că am ţinut cont de toate aspectele invocate şi de Comisia de la Veneţia şi de observaţiile pe care experţii le-au făcut anterior. A fost şi o opinie favorabilă în raportul de la Adunarea Parlamentară de pe lângă Consiliul Europei, vom vedea monitorizarea pe Justiţie, în noiembrie, şi sper eu ca raportul pe Justiţie să fie unul favorabil României. Deci Curtea Constituţională se va pronunţa, legile vor merge la promulgare, nu încurcă cu nimic faptul că noi am prelungit activitatea comisiei", a precizat preşedintele interimar al Senatului.

Proiectele privind statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii au fost adoptate, pe 17 octombrie, de plenul Senatului, în calitate de for decizional.

Imediat, senatorii şi deputaţii USR şi Forţei Dreptei au înaintat către CCR o contestaţie comună privind cele trei legi ale Justiţiei, iar parlamentarii AUR au formulat şi ei obiecţii de neconstituţionalitate.

"Actuala guvernare încearcă, prin acest mecanism de viciere practic a adoptării acestui pachet pe repede înainte, să încerce să păcălească Comisia Europeană cu privire la recomandările pe justiţie. În loc să ne apropiem de ridicarea MCV, noi practic prin aceste legi încercăm să acoperim şi să ne îndepărtăm de acest deziderat al independenţei justiţiei. (...) Un alt element este diminuarea rolului plenului CSM, prin divizarea lui în două CSM-uri mai mici. Prin faptul că Institutul Naţional al Magistraturii, un organism ştiinţific şi profesionist, este scos din gestionarea carierei magistraţilor, iarăşi este un element care ne arată că se doreşte o politizare şi crearea unor mecanisme subiective de numire şi de avansare în funcţie ale magistraţilor. Prin faptul că multe prevederi sunt, dacă vreţi, controversate în acest pachet, pe noi ne-a făcut să luăm această decizie şi să colaborăm la această sesizare împreună cu colegii noştri de la USR", a declarat deputatul Antonel Tănase, membru al partidului Forţa Dreptei, formaţiune politică înfiinţată de fostul preşedinte PNL, Ludovic Orban.

"Nesancţionarea judecătorilor care nu respectă deciziile Curţii Constituţionale goleşte de eficacitate caracterul obligatoriu al al acestora. Apreciem că acesta este cel mai grav atac la fundamentele constituţionale ale Statului Român", se arată într-un comunicat de presă emis de AUR.

Una dintre legile justiţiei au fost contestate la CCR şi de Avocatul Poporului, Renate Weber. Este vorba despre statutul judecătorilor şi procurorilor, act normativ care nu include printre abaterile disciplinare obligativitatea respectării de către judecători a deciziilor Curţii Constituţionale şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.