Comisiile parlamentare au ales viitoarea conducere ASF

Leonardo Badea, actualul şef al Autorităţii de Supraveghere Financiară, a fost votat de către coaliţia PSD-ALDE, ieri, în comisiile reunite ale bugetului şi finanţelor, pentru un nou mandat de cinci ani în funcţia de preşedinte al ASF, primind 39 de voturi pentru, 21 împotrivă şi 1 abţinere, în linie cu ponderea parlamentară.

După ce şi-a prezentat experienţa în faţa membrilor comisiilor reunite, evidenţiind pregătirea sa universitară şi proiectele de cercetare din domeniul financiar, domnul Badea şi-a prezentat candidatura astfel: "Am un proiect de management bazat pe bună adminis­traţie şi viziune. Acum un an am preluat şefia ASF, într-un moment delicat pentru piaţa asigurărilor. (...) Avem nevoie de timp, de continuitate, urmărim dezvoltarea pieţelor financiare, protecţia consumatorilor, construcţia europeană şi contribuţia noastră la construcţia europeană. Putem sprijini trecerea la statutul de piaţă emergentă, această problemă trebuie rezolvată de operatori şi de BVB. Sunt convins că indicatorii sunt îndepliniţi, dar mai trebuie să stăm sub observare anul acesta. Indicatorul de lichiditate trebuie îndeplinit pe doi ani, în prezent fiind îndeplinit pe un an".

Întrebat de senatorul PNL Florin Cîţu despre decizia ASF de sancţionare a NN Pensii, domnul Badea a răspuns că procesul este în curs de judecată: "Amenda a fost stabilită, este o hotărâre a Curţii de Apel, iar eu am şi spus că am analizat acest lucru în Consiliul ASF. Aşteptăm o motivare să fie redactată, iar noi putem să facem recurs, dar nu pot face precizări pe această temă, pentru că suntem în curs de judecată pe aceas­tă situaţie".

Pe 5 noiembrie, în cadrul forului de decizie intern, PSD i-a acordat lui Leonardo Badea susţinerea politică pentru un nou mandat de cinci ani la şefia autorităţii, Liviu Dragnea precizând atunci că personal îl susţine pe Viorel Ştefan pentru această funcţie, dar că membrii CExN i-au atras atenţia că lui Leonardo Badea i s-a promis susţinere la ASF şi după interimat, în contextul în care acesta a fost nevoit să renunţe la funcţia sa de parlamentar pentru a prelua şefia ASF.

Marele pierzător al acestui proces de selecţie, vicepremierul Viorel Ştefan, care a fost campionul numărului de abţineri, care s-a ridicat 60 şi un singur vot pozitiv pentru funcţia de preşedinte ASF, şi-a expus în cadrul audierilor proiectul pentru relansarea autorităţii, domnia sa vorbind despre probleme structurale ale pieţei şi nevoia de reaşezare a strategiei ASF pe baza unor noi coordonate.

Domnul Ştefan a declarat: "Este paradoxal, în condiţiile în care România este atractivă din punct de vedere investiţional, pieţele financiare nonbancare sunt în suferinţă şi au un grad scăzut de dezvoltare, cauzat de problemele structurale ale pieţelor (...). Din fericire, corecţiile necesare stau şi în puterea ASF, care poate juca un rol important şi consider că este necesară o aşezare a instituţiei pe noi coordonate. Cred că este momentul unei refocalizări. Politicile de dezvoltare trebuie să prevaleze în faţa reglementării".

Acesta a mai susţinut: "Cele trei pieţe financiare, în ultimă instanţă, au un punct comun: activitatea investiţională. (...) Piaţa AeRo, care trebuie să înlocuiască piaţa Rasdaq, ar trebui să aibă reguli de transparenţă. Din păcate, la noi, condiţiile de transparenţă împovărează societăţile listate. Convocarea unei Adunări Generale costă aproximativ 1000 de euro, cost mult prea mare pentru o companie mică (...) Cred că a sosit momentul ca tendinţa de suprareglementare a acestor pieţe să fie temperată. În ultimul timp, ASF-ul a dezvoltat un volum impresionant de legis­laţie secundară. Este momentul regândirii acestei legislaţii în întregime, deoarece este nevoie de o legislaţie mai suplă, mai puţin redundantă şi care să elimine zonele de suprareglementare".

Vicepremierul a mai subliniat, referitor la perspectiva trecerii de la piaţă de frontieră la piaţă emergentă: "Este o perspectivă clară, cu condiţia, ca până în perioada iunie-iulie 2019, să se îndeplinească criteriile de lichiditate. Din păcate, în perioada iulie-septembrie 2018, lichiditatea înregistrată a fost de doar 9,9 miliarde de lei, mai scăzută cu 24% faţă de perioada similară a anului 2017, ceea ce face ca necesarul de lichiditate pentru următoarele nouă luni să fie de minimum 12 miliarde de lei".

• Adrian Simionescu: "Asist de 7-8 ani la moartea înceată a pieţei de capital"

Adrian Simionescu, unul dintre cei mai vechi brokeri din ţara noastră, şi-a prezentat candidatura vorbind despre vasta sa experienţă şi problemele cu care se confruntă piaţa de capital, de la suprareglementare la nereuşita pieţei de capital de a-şi îndeplini funcţia de finanţare a economiei reale.

"Asist de 7-8 ani la moartea înceată a pieţei de capital", a subliniat domnul Simionescu, adăugând: "Acesta este şi motivul pentru care m-am prezentat în faţa dumneavoastră. Din păcate, legislaţia este incoerentă, se contrazice, iar nici angajaţii ASF nu pot să o explice. Multe reglementări europene nu ni se pot aplica corespunzător, dar nici ASF-ul nu a încercat să modifice sau explice celor de acolo (n.r. autorităţilor europene). Nu am văzut nicio poziţie a ASF-ului sau fostului CNVM la autorităţile europene. Piaţa de capital nu şi-a îndeplinit niciodată rolul principal, acela de a finanţa economia, de a finanţa statul şi de a finanţa autorităţile locale. Polonia nu a intrat în criză financiară în 2007 pentru că a avut o piaţă de capital dezvoltată, care a suplinit necesarea de finanţare a economiei".

Niciun parlamentar nu a dorit să-i adreseze întrebări.

Marius Sorin Bota, actual parlamentar din partea PSD şi vicepreşedinte în comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost votat vicepreşedinte pentru piaţa de capital, domnia sa expunându-şi experienţa astfel: "Am fost în două mandate de senator, membru al comisiei de buget finanţe şi piaţa de capital, iar în perioada 2000 - 2004 am fost secretar de stat în Ministerul Trans­portului şi Turismului, perioadă în care, în 2003, am ieşit pe piaţa internaţională de obligaţiuni cu prima companie de stat, anume CFR Marfă, o emisiune de 20 milioane de euro încheiată cu suprasubscriere, un mare succes pe piaţă".

Alţi pierzători importanţi ai audierilor sunt actualul vicepreşedinte pentru piaţa de capital Mircea Ursache, vicepreşedintele pentru piaţa asigurărilor Cornel Coca Constantinescu, dar şi Ion Giurescu, vicepreşedinte pentru pensii private şi Gheorghe Marcu, membru neexecutiv în Consiliul ASF, care nu s-a prezentat la audierile din comisii.

Dintre cei 34 de candidaţi înscrişi, doi şi-au retras oficial candidaturile, în timp ce cinci au lipsit de la audieri, aceştia din urmă fiind: Bolchi Florin, Ştefan Belloiu, Laurenţiu Baranga, Gheorghe Marcu şi Ion Giurescu.

Având în vedere că un număr important dintre candidaţi şi-au depus dosarele pentru mai multe funcţii din ASF, în sensul maximizării şanselor, comisiile reunite au aprobat o procedură care îi obligă pe candidaţi să-şi aleagă o singură func­ţie pentru care să candideze.

În acest context, Doina Elena Dascălu, care beneficiază de susţinerea ALDE, a fost singurul candidat audiat pentru postul de prim-vicepreşedinte, oponenţii domniei sale, Andrei Răzvan Micu şi Claudia Cătălina Sava (director al direcţiei supraveghere şi control pentru piaţa de capital în ASF) optând pentru posturi de vicepreşedinţi, la pensii private, respectiv piaţa de capital.

În timpul audierilor, domnul Ovidiu Răzvan Wlassopol, în prezent prim-vicepreşedinte ASF, şi-a schimbat postul pentru care candida, optând pentru un post de membru neexecutiv în CASF.

Astăzi urmează să aibă loc votul în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului asupra listei cu candidaţi.

TEONA TOMOIAGĂ şi MIHAI GONGOROI