Compania AmCham, îngrijorată de impactul măsurilor de politică fiscală anunţate recent

AmCham Romania îşi exprimă îngrijorarea cu privire impactul măsurilor de politică fiscală anunţate recent, atât din punct de vedere al costurilor generate la nivelul contribuabililor, cât şi din punct de vedere al sustenabilităţii bugetare, potrivit unui comunicat de presă remis Redacţiei.

Conform reprezentanţiilor companiei, aceste măsuri multiple intervin la scurt timp după introducerea mai multor modificări de politică fiscală, în acelaşi regim de adoptare rapidă, ceea ce "creează instabilitate şi confuzie în mediul de afaceri cu privire la impactul al acestor măsuri precum şi cu privire la procedura lor de implementare".

Oficialii AmCham Romania precizeză că atât frecvenţa modificărilor fiscale adoptate în regim de urgenţă, cât şi impactul financiar şi administrativ, îngreunează derularea afacerilor în ţara noastră, scad încrederea în guvernanţa economică şi în economia în ansamblu, afectând competitivitatea economică a ţării şi capacitatea de a atrage resurse pentru consolidarea sustenabilă a economiei româneşti, se informează în comunicat.

În comunicat se menţionează: "Este îngrijorător impactul bugetar negativ generat de pachetul de măsuri fiscale anunţate, de aproximativ 5 miliarde lei în anul 2018 şi între 3 şi 4 miliarde în anii 2019 - 202, ceea ce poate conduce la frânarea unei evoluţii sustenabile a economiei, şi ar pune presiune pe încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 3% în anii următori. Considerăm că trebuie evitate orice măsuri care ar putea atrage creşteri viitoare de taxe şi impozite sau scăderea/reducerea finanţării pentru investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate, cercetare, etc. care să susţină dezvoltarea României. Între propunerile cu cel mai amplu impact este mutarea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. Deşi motivaţia şi beneficiile acestei modificări continuă să fie neclare, sunt evidente implicaţiile negative la nivelul pieţei forţei de muncă, atât în termeni de costuri salariale, cât şi prin revenirea la unele tratamente fiscale discriminatorii între diverse categorii de contribuabili. Asftel de factori vor încuraja migrarea către forme alternative de impozitare a muncii şi implicit vor accentua impactul bugetar negativ, creând presiuni suplimentare pe piaţa forţei de muncă. Industria IT, una dintre cele mai performante industrii cu are un aport însemnat la PIB-ul României, va fi printre cele mai afectate de o astfel de abordare. Cu privire la impozitul pe profit, considerăm termenul de intrare în vigoare mult prea apropiat în raport cu stadiul pregătirii pentru implementarea ATAD. Având în vedere impactul la nivelul finanţării investiţiilor se justifică o reanalizare a acestei propuneri în sensul creşterii pragului de deductibilitate. Complexitatea unor mecanisme precum regulile legate de societăţile controlate de entităţi străine sau taxarea la ieşire, impun alocarea unei perioade suficiente de pregătire, adecvată nivelului incipient de educaţie fiscală cu privire la aceste concepte în România, pentru a evita dificultăţi la nivelul contribuabililor în etapa de implementare.

Pentru tot pachetul de măsuri este nevoie de un dialog real, constructiv care să analizeze în profunzime agrumentele şi implicaţiile tuturor prevederilor, cu respectarea termenului legal privind transparenţa publică şi acordarea unei perioade de minimum şase luni înainte de intrarea în vigoare a legislaţiei".

Potrivit sursei citate, reprezentanţii economiei sunt de părere că deşi prezentate drept măsuri de stimulare a creşterii economice, unele dintre măsuri, precum impozitul pentru microintreprinderi raportat la cifra de afaceri ar putea avea un efect contrar.

În comunicat se mai transmite: "Având în vedere structura companiilor din România după cifra de afaceri - cu 80% din companii au cifra de afaceri sub un milion de euro, activitatea acestora ar putea fi impactată în mod negativ din punct de vedere financiar, de aceea credem că se impune ca măsura să fie opţională. Considerăm că este nevoie de o analiză aprofundată pentru a evalua riscul de noi insolvenţe din rândul acestei categorii de societăţi, precum şi impactul asupra gradului de colectare a veniturilor bugetare".

AmCham Romania reiterează nevoia ca politica fiscală să fie parte integrantă a unei viziuni economice pe termen mediu şi lung pentru România şi a unei abordări strategice, care să respecte fără excepţii principiile stabilităţii şi predictibilităţii statutate chiar în Codul Fiscal. Membrii AmCham Romania salută demersul de modernizare a cadrului legislativ- fiscal şi îşi exprimă şi pe această cale disponibilitatea de a participa în mod activ la consultările derulate în acest acest context, se mai arată în sursă.

Potrivit sursei citate, cu privire la toate măsurile menţionate mai sus, AmCham consideră că "sunt prea complexe pentru a fi adoptate prin Ordonanţă de Urgenţă, fiind recomandat cursul legislativ normal ce ar permite şi un cadru de consultări necesare cu toate părţile implicate şi afectate".