Companiile îşi îmbunătăţesc strategia de raportare despre climă, dar încă întârzie să acţioneze pentru decarbonare

Companiile din întreaga lume încep să îşi îmbunătăţească raportările privind riscurile climatice, dar nu iau încă măsurile necesare pentru a aborda aceste riscuri şi pentru a răspunde nevoilor investitorilor şi clienţilor, potrivit celui mai recent Barometru global al riscurilor climatice realizat de EY, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, raportul, aflat la a patra ediţie, analizează măsura în care organizaţiile din întreaga lume raportează cu privire la riscurile şi oportunităţile climatice şi iau măsuri pentru a le atenua. Acesta examinează eforturile a peste 1.500 de întreprinderi din 47 de ţări de a publica informaţii, pe baza celor 11 recomandări stabilite de Task Force on Climate-related Financial Disclosures (TCFD), care a fost înfiinţat pentru a îmbunătăţi şi creşte raportarea datelor financiare legate de climă. Barometrul acordă punctaje companiilor în funcţie de numărul de informaţii recomandate pe care le fac (acoperire) şi de amploarea sau detaliile fiecărei informaţii (calitate).

Conform Barometrului, în prezent, mai multe organizaţii furnizează un anumit nivel de informaţii (acoperire mai bună) cu privire la fiecare dintre recomandări, decât în anii precedenţi. Dacă un scor de 100% ar arăta că sunt publicate informaţii cu privire la toate recomandările, scorul mediu din acest an este de 84% - în creştere faţă de 70% în 2021.

Cu toate acestea, companiile încă se străduiesc să îmbunătăţească calitatea rapoartelor lor. Scorul mediu al calităţii se situează la 44% - doar puţin peste scorul de 42% din sondajul de anul trecut. Un scor de 100% ar demonstra că o companie raportează toate detaliile necesare.

Massimo Bettanin, EY România, Partener schimbări climatice şi sustenabilitate: "Se pare că multe companii nu reuşesc să recunoască riscurile climatice tot mai mari cu care se confruntă şi potenţialele consecinţe financiare aferente. Impactul fizic al schimbărilor climatice, deşi este destul de complex de evaluat, se preconizează că se va agrava într-o lume care se îndreaptă spre o creştere a temperaturii de +3℃, până la sfârşitul acestui secol. În plus, asistăm la o schimbare fundamentală în peisajul de reglementare privind sustenabilitatea şi schimbările climatice, cu o multitudine de modificări legislative şi noi standarde şi reglementări care sporesc riscurile juridice, comerciale, tehnologice şi de reputaţie.

Prin urmare, nu este surprinzător faptul că organizaţiile din întreaga lume, inclusiv din România, încearcă să îşi îmbunătăţească informaţiile privind sustenabilitatea şi schimbările climatice. Cu toate acestea, am observat că, în multe cazuri, posibilele implicaţii financiare ale riscurilor legate de sustenabilitate nu sunt comunicate în mod clar, iar angajamentul de a aborda aceste riscuri nu este susţinut de acţiuni concrete şi de un calendar. Înţelegerea corectă a ameninţărilor potenţiale care decurg din riscurile climatice fizice şi tranzitorii în cadrul scenariilor climatice recunoscute ar trebui să fie primul pas pentru orice companie în vederea definirii unui răspuns adecvat, care să vizeze atenuarea acestor riscuri şi să deblocheze posibilele oportunităţi de creştere. Este în interesul acţionarilor şi al părţilor interesate deopotrivă să se îmbunătăţească înţelegerea şi conştientizarea în jurul acestei probleme globale şi sistemice."

În pofida activităţii politice şi de reglementare în creştere în domeniul schimbărilor climatice şi a îmbunătăţirilor clare ale normelor de publicare din ultimele 12 luni - inclusiv a standardelor propuse de nou înfiinţatul Consiliu internaţional pentru standarde de sustenabilitate (ISSB) - organizaţiile încă se confruntă cu dificultăţi în a lua măsuri practice pentru decarbonare. De exemplu, doar 29% dintre companiile intervievate spun că raportează impactul schimbărilor climatice în situaţiile lor financiare - semn că nu dispun de datele de care au nevoie sau că nu au calculat impactul. Mai mult de jumătate dintre referirile la impactul climatic din aceste declaraţii sunt mai degrabă calitative decât cantitative, subliniază sursa citată.

Există semne de progres în alte domenii. Aproape jumătate dintre organizaţiile intervievate la nivel global (49%) au răspuns că au efectuat analize de scenarii - care reprezintă, de asemenea, o recomandare a TCFD - pentru a examina amploarea şi termenele probabile ale anumitor riscuri şi pentru a se pregăti pentru cele mai nefavorabile rezultate. Trei sferturi (75%) au răspuns că au efectuat o analiză a riscurilor, iar 62% au întreprins o analiză a oportunităţilor, în timp ce 61% au publicat strategii de decarbonare.

De asemenea, sondajul arată că, în prezent, companiile acordă o atenţie mai echilibrată diferitelor tipuri de riscuri decât în anii precedenţi. Acestea acordă atenţie atât "riscurilor de tranziţie" - care decurg din schimbările economice provocate de schimbările climatice, de exemplu o creştere mai lentă în anumite sectoare - cât şi "riscurilor fizice" care sunt un rezultat direct al schimbărilor climatice, cum ar fi consecinţele creşterii precipitaţiilor. Anul trecut, companiile s-au concentrat mai mult asupra riscurilor fizice (55%), decât asupra riscurilor de tranziţie (25%).

Un domeniu în care companiile au înregistrat o îmbunătăţire mai accentuată este planificarea strategică în ceea ce priveşte riscurile climatice. Barometrul EY Global Climate Risk Barometer notează strategiile organizaţiilor examinând, de exemplu, măsura în care acestea iau în considerare riscurile şi oportunităţile climatice în planurile lor sau modul în care îşi construiesc rezilienţa prin diversificare. Scorul de acoperire pentru strategie a crescut la 81%, de la 65% în sondajul de anul trecut - ceea ce indică faptul că tot mai multe companii publică cel puţin unele informaţii în acest domeniu.

Cantitatea şi calitatea comunicării informaţiilor variază foarte mult între ţările analizate, dar, ca şi în cele trei rapoarte anterioare, ţările cu reglementări riguroase în materie de comunicare a informaţiilor privind clima, cu o comunitate de investitori proactivă şi cu semnale puternice din partea factorilor de decizie politică tind să obţină cele mai bune rezultate. Printre ţările cu cea mai bună calitate a comunicării informaţiilor se numără Coreea de Sud şi Irlanda, precum şi mai multe ţări din Europa de Sud, Centrală şi de Est, iar Regatul Unit a obţinut cel mai mare punctaj atât în ceea ce priveşte calitatea, cât şi acoperirea.

Raportul evidenţiază, de asemenea, mai multe măsuri pe care companiile le pot lua pentru a accelera decarbonarea pentru propriile organizaţii şi pentru economia în general. Printre acestea se numără tratarea dezvăluirii de informaţii ca un mijloc pentru atingerea unui scop, nu ca un scop în sine; stabilirea unor obiective semnificative; şi explorarea oportunităţilor generate de impactul climatic, precum şi a riscurilor, se mai arată în comunicat.