Competitivitatea şi implicaţiile ei la nivel local şi european

Pe fondul unei concurenţe tot mai puternice resimţite din partea unor regiuni precum Asia sau America, România şi Germania trebuie să coopereze strâns pentru a-şi păstra competitivitatea. În acelaşi timp, Pactul Verde European (Green Deal) ar trebui completat cu un Pact Industrial, care să permită industriei să rămână competitivă, protejând în acelaşi timp şi mediul înconjurător, au fost de părere invitaţii AHK România la masa rotundă organizată marţi pe tema "Competitivitate în Europa". Moderată de directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno- Germane, Sebastian Metz, discuţia s-a purtat între şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Ramona-Iulia Chiriac, ambasadorul Republicii Federale Germania în România, dr. Peer Gebauer, ministrul Economiei, Antreprenorialului şi Turismului, Ştefan-Radu Oprea şi Preşedintele AHK România, Andreas Lier, cu participarea numeroşilor membri ai comunităţii de afaceri in cele două ţări.

"Într-un moment în care business-ul european simte că pierde teren în faţa altor ţări cum ar fi China sau Statele Unite, vă propun să schimbăm idei şi puncte de vedere despre cum putem acţiona în continuare pentru a creşte competitivitatea şi productivitate economiilor noastre", a fost invitaţia lansată de Sebastian Metz la începutul dezbaterii.

În opinia ministrului Economiei, competitivitatea în România este strâns legată şi influenţată de cea europeană, datorită Pactului Verde şi a altor reglementări de care industria trebuie să ţină cont şi care au consecinţe asupra productivităţii, asupra costurilor şi asupra transformărilor prin care trec companiile. "Dorim să trăim într-o lume fără poluare, dar este important să avem şi companii competitive. Trebuie să vedem cum putem susţine aceste întreprinderi să fie mai verzi, dar să vedem şi ce vor de fapt clienţii. Green Deal-ul a crescut preţurile. Dacă vrei să fii mai verde, ai nevoie de mai multă energie. Suntem toţi de acord să partajăm aceste costuri ?", a întrebat Radu Oprea.

El a menţionat investiţiile pe care le face guvernul României în energia verde, care include şi energia nucleară sau gazul, cel care asigură tranziţia către energia verde. O altă direcţie a investiţiilor o reprezintă construcţia de capacităţi de stocare a carbonului, pentru care statul acordă subvenţii companiilor ce investesc în domeniu.

În ceea ce priveşte cercetarea şi inovarea, ministrul a explicat că statul român este un susţinător al parteneriatului public-privat pentru investiţii în activităţi de cercetare-dezvoltare, în special în domenii precum industria de apărare sau microelectronică.

La nivel european, măsurile de consolidare a competitivităţii au fost prezentate de şefa Reprezentanţei CE în România, Ramona Chiriac. Ea a precizat că viitoarea Comisie Europeană va continua să susţină o industrie puternică în Europa, care să emită cât mai puţin dioxid de carbon, în paralel cu crearea unor lanţuri valorice reziliente.

"Europa este un continent al industriei, al companiilor şi al inovaţiei. Reinventarea ei prin revoluţia tehnologică şi industrială, prin competiţie globală şi prin schimbarea societăţilor reprezintă puncte forte care se pot realiza doar prin piaţa unică. De aceea, finalizarea pieţei unice europene este de o importanţă strategică pentru poziţia noastră globală," a explicat Ramona Chiriac. Acest lucru implică derularea cu mai multă uşurinţă şi rapiditate a tuturor operaţiunilor legate de business, simplificarea cadrului de reglementări, reducerea birocraţiei şi dezvoltarea infrastructurii digitale.

"Viteză, coerenţă şi simplificare vor fi priorităţile politice ale Uniunii Europene", a subliniat ea. Totodată, diminuarea impactului schimbărilor climatice rămâne un obiectiv important: "Decarbonizarea economiei şi crearea de pieţe noi bazate pe sustenabilitate şi circularitate sunt necesare. Tehnologiile verzi reprezintă o piaţă în expansiune, estimată la nivel global la 600 de miliarde de euro pe an până în 2030, ceea ce reprezintă de două ori nivelul din prezent. România are un potenţial mare de a se integra în lanţurile valorice ale tehnologiilor verzi."

Una dintre cele mai presante probleme care afectează mediul de afaceri este neincluderea, pe deplin, a României în spaţiul Schengen. "Aceasta rămâne o barieră în calea comerţului şi a investiţiilor, iar Comisia va continua să pledeze pentru includerea deplină a României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen", a menţionat Ramona Chiriac.

La rândul său, preşedintele AHK, Andreas Lier, a declarat că Europa pierde din capacitatea sa de producţie şi din competitivitate, din cauze multiple, cum ar fi criza energetică, birocraţia şi reglementările, contextul geopolitic, piaţa muncii şi situaţia demografică. "Acestea reprezintă provocări pentru companii. Dar există şi oportunităţi, iar România joacă un rol important în reducerea provocărilor şi în crearea de oportunităţi. De aceea trebuie să acţionăm împreună, avem nevoie de răspunsuri şi acţiuni îndrăzneţe", a precizat Andreas Lier.

În context, el a evidenţiat Declaraţia de la Antwerp, sprijinită de peste 1 000 de companii şi organizaţii, în vederea constituirii unui Pact industrial european, care să completeze Pactul verde european, să revitalizeze industria europeană, prin consolidarea sectoarelor industriale de bază şi care să deschidă calea pentru o Europă rezilientă, competitivă şi durabilă.

Cooperarea strânsă dintre România şi Germania a fost evidenţiată şi de ambasadorul Germaniei la Bucureşti, dr. Peer Gebauer. În discursul său, el a subliniat că Germania şi România beneficiază enorm de pe urma relaţiilor economice strânse. Mai ales în vremuri dificile, Uniunea Europeană trebuie să-şi consolideze competitivitatea, ambele ţări jucând un rol important în acest sens. "În plus, este nevoie de noi măsuri pentru a atrage industrii cheie în Europa, cum ar fi cea de semiconductori. Este momentul pentru o regândire, în sensul unei mai mari disponibilităţi pentru riscuri şi pentru proiecte inovatoare, inclusiv în domeniul inteligenţei artificiale. Nu avem voie să rămânem în urma altor părţi ale lumii în aceste domenii. Important este, de asemenea, să consolidăm rezilienţa economiei noastre în Europa, să diversificăm lanţurile de aprovizionare şi să nu devenim dependenţi de diferiţi furnizori de materii prime", a spus ambasadorul Germaniei.

Masa rotundă "Competitivitate în Europa" a fost organizată de AHK România în cadrul întâlnirii lunare a membrilor AHK, prima de acest fel după pauza de vară.