Efectele aplicării eronate a legii de către Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la alcătuirea completurilor de cinci judecători se fac încă simţite, deşi au trecut trei luni de la decizia Curţii Constituţionale care constata nelegalitatea compunerii acestor completuri. Practica Înaltei Curţi, ce a eludat modificările legislative din 2013, a dus la rejudecarea mai multor dosare ale "inculpaţilor de rang înalt", cea mai recentă dintre cauze fiind aceea în care fostul senator Dan Şova a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare în dosarul "CET Govora".
Instanţa supremă a admis o contes-taţie depusă de Dan Şova în acest dosar şi a dispus anularea condamnării de 3 ani închisoare, apelul în cauza "CET Govora" urmând a fi rejudecat în 15 aprilie 2019.
Dan Şova a fost eliberat din penitenciar în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a constatat nelegalitatea constituirii completurilor de 5 judecători de la Instanţa supremă.
Fostul senator PSD a fost condamnat, în 20 iunie 2018, la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi la repararea prejudiciului de 100.000 euro. În acelaşi dosar, fostul director al CET Govora, Mihai Bălan a primit trei ani de închisoare cu suspendare. În cazul lui Şova, completul de cinci judecători a menţinut condamnarea dată de instanţa de fond.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Dan Şova a pretins, în perioada octombrie 2011 - iulie 2014, sume de bani şi a primit în total 100.000 de euro de la un denunţător, în schimbul traficării influenţei sale reale pe care o avea pe lângă Mihai Bălan, director general al CET Govora la acea vreme, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistenţă juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/lună.
Procurorii l-au acuzat pe Mihai Bălan de cauzarea unui prejudiciu în dauna CET Govora de peste 1,3 milioane lei (suma totală decontată cu o frecvenţă lunară, în baza celor două contracte), concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite, în acelaşi cuantum, de către firma de avocatură.
DNA preciza că, în perioada decembrie 2011 - decembrie 2012, societatea de avocaţi a emis lunar către CET Govora facturi pentru activităţile de asistenţă juridică prestate. În aceeaşi perioadă, senatorul a încasat de la societatea de avocaţi suma totală de 60.000 de euro.
În cea de-a doua perioadă contractuală, Dan Şova a încasat un comision în valoare totală de 40.000 euro, indică procurorii. DNA menţionează că cea mai mare parte a banilor primiţi de Şova au fost orientaţi, în mod direct, către stingerea unei datorii provenite din cumpărarea de la fostul deputat Cristian Rizea a unui imobil situat în Bucureşti.
Astfel, cazul Dan Şova se alătură altor cazuri de inculpaţi celebri, printre care se numără Elena Udrea, Alina Bica, Viorel Hrebenciuc, ş.a., care au beneficiat de decizia de la începutul lunii noiembrie 2018 prin care Curtea Constituţională a declarat ca fiind alcătuite ilegal completurile de cinci judecători de la ÎCCJ în perioada 2014-2018.
Referitor la constituirea ilegală a acestor completuri, Inspecţia Judiciară a trimis-o în faţa Consiliului Superior al Magistraturii pe Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi, care avea obligaţia, pe durata exercitării mandatului său în fruntea instituţiei publice, să asigure respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, inclusiv ale legilor justiţiei.
În cazul fostului europarlamentar Adrian Severin, ÎCCJ a decis să respingă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a unui articol din Codul de procedură penală, care limitează la 30 de zile termenul de introducere a unei contestaţii în anulare. Adrian Severin a depus la Instanţa supremă o contestaţie prin care solicita anularea condamnării de patru ani închisoare, primită pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă.
În cadrul procesului, el a ridicat, luni, o excepţie de neconstituţionalitate a articolului 428 din Codul de procedură penală, susţinând că toate deciziile luate de completurile de cinci judecători sunt lovite de nulitate absolută, în urma hotărârii Curţii Constituţionale. Fostul parlamentar a precizat că termenul de 30 de zile, în care o persoană condamnată poate introduce o contestaţie în anulare, este unul "relativ", aducând ca argument faptul că există un termen de 30 de zile pentru motivarea hotărârilor, pe care însă judecătorii nu îl respectă. Cererea sa de sesizare a Curţii Constituţionale a fost însă respinsă, iar pe 15 aprilie se va judeca pe fond contestaţia în anulare.