CONDAMNATĂ LA ŞASE ANI DE ÎNCHISOARE Elena Udrea a fugit şi a fost prinsă în Bulgaria

Elena Udrea a fost condamnată definitiv, ieri, la 6 ani de închisoare cu executare, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), în dosarul "Gala Bute" pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Decizia ÎCCJ s-a referit la respingerea ca nefondate a contestaţiilor în anulare depuse de Elena Udrea şi ceilalţi inculpaţi din dosarul Gala Bute, împotriva sentinţei din iunie 2018, a cărei executare a fost suspendată în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a decis că nu a fost respectată legea atunci când au fost constituite completurile de 5 judecători de la instanţa supremă. În afara pedepsei cu închisoarea cu executare, Elena Udrea este obligată, conform sentinţei instanţei supreme, să plătească aproape 3 milioane euro (respectiv 8.116.800 lei) cu titlu de despăgubiri civile către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

După condamnare şi emiterea mandatului privind încarcerarea în vederea executării pedepsei, poliţiştii nu au găsit-o la domiciliu din Corbeanca pe Elena Udrea. Elena Udrea a părăsit ieri dimineaţă România, pe la vama Giurgiu, urmând modelul după condamnarea definitivă iniţială din 2018 în acelaşi dosar, când a fugit în Costa Rica. Inspectoratul General de Poliţie a dat-o în urmărire generală pe Elena Udrea. La o oră după darea în urmărire generală, Udrea a fost prinsă în Bulgaria, în localitatea Kulata, aproape de graniţa cu Grecia.

Completul care a stabilit, ieri, menţinerea deciziei din iunie 2018, a fost alcătuit din cinci judecători, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Dintre aceştia, patru s-au pronunţat în sensul respingerii contestaţiilor în anularea sentinţei din iunie 2018, iar un magistrat a exprimat o opinie separată, în sensul admiterii contestaţiilor depuse de inculpaţi şi Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorii solicitând pedepse mai mari.

Practic, prin respingerea contestaţiei în anulare, ÎCCJ a aplicat hotărârea din decembrie 2021 emisă de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, care a stabilit că judecătorii naţionali pot ignora o decizie a Curţii Constituţionale, dacă sunt anulate sentinţele în dosarele de fraude cu fonduri europene. De asemenea, judecătorii români au confirmat supremaţia dreptului UE asupra dreptului intern, prin neaplicarea unei decizii a Curţii Constituţionale.

Avocatul care a apărat-o pe Elena Udrea este Tudorel Toader, fost ministru al Justiţiei şi fost judecător la Curtea Constituţională.

În acelaşi dosar vor mai executa pedepse privative de libertate fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, care are de executat o condamnare de cinci ani, şi Tudor Breazu (administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea), care a primit 3 ani cu executare.

După aflarea sentinţei, Rudel Obreja a spus: "Nu mă aşteptam la asta. Văd tot felul de speculaţii, care spun că s-a făcut dreptate. Dosarul Horia Simu, dosarul Dan Şova, în toate aceste dosare care sunt identice s-a rejudecat diferit. Oamenii ăia au fost rejudecaţi, noi ne ducem la puşcărie. Unde vi se pare dreptate? Vorbim de Înalta Curte care trebuie să vegheze la respectarea legii. Tocmai ei fac din unii mumă, iar din alţii ciumă. Au fost multe măgării făcute, presa nu a fost interesată să afle adevărul, ci să o toace pe Udrea. Nu vorbesc eu cu ea la telefon, nu avem prietenii".

Ceilalţi inculpaţi au pedepse cu suspendarea executării: Ştefan Lungu (fost consilier al Elenei Udrea) - un an şi şase luni cu suspendare; Gheorghe Nastasia (fost secretar general în Ministerul Dezvoltării) - 4 ani cu suspendare; Ana Maria Topoliceanu (fost director al Companiei Naţionale de Investiţii) - 3 ani cu suspendare, Dragoş Marius Botoroagă (administratorul unei firme) - doi ani şi şase luni cu suspendare.

Respingerea contestaţiei formulată de DNA înseamnă şi menţinerea deciziei de achitare primită de fostul ministru al Economiei, Ion Ariton, care a fost acuzat de procurorii anticorupţie de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

Amintim că, după condamnarea definitivă iniţială din iunie 2018, Elena Udrea a fugit din România, fiind depistată şi încarcerată în Costa Rica.

În dosarul "Gala Bute", Elena Udrea a fost acuzată că a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea. Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja). Udrea a mai fost acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la Gala Bute, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

Dosarul instrumentat de DNA priveşte modul în care a fost organizat, din bani publici, meciul de box din anul 2011 de la Romexpo dintre Lucian Bute şi francezul Jean-Paul Mendy pentru centura de campion IBF la categoria supermijlocie. Era pentru prima oară când Lucian Bute boxa în faţa publicului român pentru o centură de campion în boxul profesionist.

Dosarul DNA a plecat de la investigaţia jurnalistică realizată de Gazeta Sporturilor.

Amintim că în 2 martie 2021 Curtea de Apel Bucureşti a condamnat-o pe Elena Udrea la 8 ani de închisoare într-un dosar în care este acuzată de instigare la luare de mită şi spălare a banilor privind finanţarea campaniei electorale din 2009. În acelaşi dosar Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare. Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă. Apelul împotriva instanţei de fond este judecat de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Următorul termen de judecată al acestei cauze este 14 aprilie 2022, conform informaţiilor existene pe site-ul ÎCCJ.