CONFERINŢA BURSA "CODUL INSOLVENŢEI", EDIŢIA A VI-A / SIMONA MILOŞ, PREŞEDINTE INPPI: "Este greu de imaginat cum se va desfăşura executarea silită individuală"

Actualizare - ADRIAN VASCU, VERIDIO "Evaluatorii trebuie să participe la discuţiile pentru modificarea Ordonanţei 88"

Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România (ANEVAR) ar trebui să participe, alături de Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), la discuţiile privind modificarea legislaţiei din domeniul insolvenţei, este de părere Adrian Vascu, senior partner Veridio.

Specialistul a arătat că rapoartele evaluatorilor conţin de multe ori opinii contrare, însă toate sunt corecte, explicând: "Avem de multe ori opinii corecte în rapoartele de evaluare, deşi ele sunt contrare. Paradoxal, toate au dreptate".

Printre altele, Adrian Vascu a menţionat că sunt situaţii în care "nu poţi să rezolvi un sistem care are mai multe necunoscute decât ecuaţii" şi că, în aceste cazuri, "problema provine nu din a nu vrea, ci de la regulă, probabil, pentru că despre restructurare se vorbeşte sporadic şi este foarte mult loc de interpretare". "Se vorbeşte că evaluatorii fac, nu neapărat despre cum fac şi, din păcate, se vorbeşte despre evaluare atunci când ceva nu este în regulă. În acest domeniu este foarte mult loc de interpretare".

Conform domniei sale, cele mai importante elemente ale unui contract sunt scopul, obiectele (ce se evaluează), data evaluării, tipurile de valori.

În acest context, Adrian Vascu este de părere că trebuie clarificate aspectele menţionate, ca să nu se mai ajungă la opinii contrare în rapoartele de evaluare.

"Odată cu Ordonanţa 88/2018 a apărut o nouă specie de profesie liberală - se numeşte «alt specialist». Cred că trebuie să înfiinţăm Asociaţia altor specialişti din România", a subliniat domnul Vascu.

Reprezentantul Veridio a conchis: "O altă prevedere este cea legată de conversia creanţelor. Aici se spune că trebuie să rezulte din conţinutul planului de reorganizare pe baza analizei economico-financiare faptul că societatea îşi poate continua activitatea, măsura fiind una valabilă, că această modalitate de stingere a creanţei bugetare duce la maximizarea recuperării crenaţei etc. Creditorul bugetar poate contracta serviciile unui evaluator sau alt specialist independent pentru realizarea unui raport de evaluare asupra condiţiilor de mai sus. Greşit! Ce raport să facem pentru maximizare şi recuperare? Este un non sens". În opinia domnului Vascu, legea este strâmbă şi neclară, iar evaluarea ar trebui să îşi facă treaba corect.

(E.O.)

-----

Actualizare - DIANA DELEANU, AVOCAT: "Împrumuturile de la Trezorerie, o portiţă de ieşire pentru unităţile administrativ-teritoriale aflate în insolvenţă"

Foarte multe unităţi administrativ-teritoriale din ţara noastră se află în insolvenţă, de facto şi nu înregistrate, pentru că s-a încetăţenit obiceiul ca autorităţile locale să nu apeleze la acest instrument juridic care a fost abordat mai mult decât timid în jurisprudenţă, iar în doctrină aproape deloc, potrivit doamnei Diana Deleanu, avocat, practician în insolvenţă.

Domnia sa spune că autorităţile locale apelează la credite de la bugetul de stat când se lovesc de astfel de situaţii mai degrabă decât sa recurgă la un plan de reducere a creanţelor. Doamna Deleanu afurmă: "Din păcate, unităţile administrativ- teritoriale nu se sfiesc să apeleze la credite de la Trezorerie. Este o portiţă de ieşire folosită foarte frecvent de acestea, în loc să aplice planuri care înseamnă valorificarea activelor, reducerea prin negociere a creanţelor, concesiunea, închirierea, vânzarea bunurilor din proprietatea privată a unităţii administrativ-teritoriale etc. Sunt multe lucruri care se pot face, dar din păcate nu se întâmplă asta".

(A.V.)

-----

Actualizare - SORIN PETRE, ANEVAR: "Evaluarea este utilă pe tot parcursul procesului de insolvenţă"

Evaluarea este utilă atât la deschiderea procedurii de insolvenţă, cât şi pe parcursul derulării procesului, potrivit domnului Sorin Petre, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR).

Domnia sa a explicat: "Evaluarea la deschiderea procedurii de insolvenţă presupune suport pentru administratorii societăţii în deciziile de reorganizare, evaluarea garanţiilor - active deţinute de societate la data evaluării constituite ca garanţii la diverşi creditori. Pe parcursul procesului de reorganizare, evaluarea presupune, de exemplu, valorificare activ/linii de active, conversie, creanţe în capital".

Sorin Petre a precizat că există trei abordări principale utilizate, fiecare dintre acestea incluzând diferite metode de aplicare - abordarea prin piaţă, prin venit sau prin cost.

De asemenea, domnia sa a mai adăugat că în procese similare, evaluarea joacă un rol important pe parcursul reorganizării activităţii - rezoluţia bancară impune efectuarea unor evaluări independente , evaluări în mai multe scopuri, fie înainte, fie la sau după aplicarea rezoluţiei.

Standardele de evaluare ANEVAR conţin abordări şi tehnici de evaluare bazate pe cele mai bune practici din domeniu (în linie cu cerinţele standardelor internaţionale) şi acoperă majoritatea tipurilor de bunuri ce ar trebui evaluate în cadrul procesului de insolvenţă.

(A.T.)

-----

Actualizare - AVOCATUL GHEORGHE PIPEREA: "Până la 96% din firmele în insolvenţă sunt falimente"

Până la 96% din firmele în insolvenţă sunt falimente, este de părere avocatul Gheorghe Piperea, care a menţionat: "Falimentul simplificat se aplică la circa 75% din totalul insolvenţelor, pentru că sunt societăţi fantomă care se elimină în şase luni. Marile companii ce intră în faliment provoacă greutăţi economiei. După ce se intră în faliment se pierd licenţe, autorizaţii etc. Cel mai important este că astfel de falimente pot determina chetuieli imense de ecologizare. Aceasta este una dintre marile provocări ale legii insolvenţei. O alta se referă la ajutorul de stat. (...) Aici, principalii loviţi sunt juriştii de bănci, întrucât garanţiile lor sunt neutralizate, mai întâi plătindu-se ajutorul de stat şi apoi banii creditorilor cu garanţii".

În opinia domnului Piperea, procedura de reorganizare este "foarte îmbâcsită, dificilă, aproape imposibilă".

Companiile publice au ponderi importante în bugetul statului, a mai spus domnia sa, menţionând că este nevoie ca înainte de începerea procedurii de insolvenţă, creditorii importanţi să se pună la masă cu debitorii şi să pună la punct un plan de reorganizare, apoi compania să intre în insolvenţă şi într-o lună să iasă din insolvenţă. Această procedură se numeşte reorganizare preambalată şi presupune îniinţarea unei afaceri bune şi a uneia rea, cea din urmă trebuind lichidată.

Printre altele, avocatul Piperea a spus că principalele cauze ale insolvenţelor din economie sunt deosebit de grave şi presante, dar că "nimeni din leadership-ul administrării ţăii nu îşi pune astfel de probleme": Singurul care a tot spus ceva în acest sens este prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, care încă din 2015 atrage atenţia asupra capitalului negativ din economia naţională. Avem 800.000 de societăţi în economie, din care circa 300.000 au capital negativ".

Gheorghe Piperea subliniază că atunci când, într-o companie, există o pierdere mai mare de jumătate decât activul net contabil, respectiva companie trebuie să fie dizolvată sau să îşi majoreze capitalul. Necesarul de reîntregire a capitalului din economie era de 23 miliarde euro în 2015, iar acum nevoia de capital cu care acţionarii trebuie să vină de acasă este de 33 miliarde euro, a subliniat avocatul Piperea. Din cele 800.000 de societăţi comerciale, maxim 2% sunt bancabile, a mai precizat domnia sa, adăugând că este foarte grav acest lucru şi că această situaţie vine atât din capitalul negative, cât şi din epuizarea garanţiilor companiilor.

"Sistemul bancar, practic, nu mai dă credite în economie. Populaţia are circa 73 miliarde euro în depozitele bancare. Am putea avea credite de 600 miliarde euro", a conchis avocatul, precizând: "Sunt circa 100 de companii, din care doar 5 românesti, care fac 75% din PIB, iar acest PIB se realizează doar în anumite locuri, cum ar fi Bucureşti, Cluj, Timiş".

(E.O.)

-----

Actualizare - NICOLETA MUNTEANU, EURO INSOL: "Nicio companie nu este lipsită de vulnerabilitate în faţa crizei"

Nicio companie, indiferent de dimenisunea sa, nu este lipsită de vulnerabilitate, atunci când vine vorba de criză, a atras atenţia Nicoleta Munteanu, partener Euro Insol.

Domnia sa a declarat: "Insolvenţa vine ca o boală asupra companiilor, însă ea poate să fie tratată în planul de reorganizare".

Totodată, doamna Munteanu a subliniat importanţa evaluării în astfel de situaţii, adăugând: "Insolvenţă fără evaluare şi valorificare de bunuri fără evaluare nu se poate".

(R.R.)

-----

Actualizare - CRISTINA IENCIU-DRAGOŞ, CITR: "Concordatul, o soluţiepentru redresarea firmelor aflate în dificultate"

Numărul societăţilor aflate în insolvenţă este în scădere, la noi în ţară, dar avem probleme în ceea ce priveşte starea economică a companiilor din ţara noastră, a afirmat, ieri, Cristina Ienciu Dragoş, Head of Legal, Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR).

Domnia sa susţine că putem preveni, astfel încât firmele care se află în dificultate să poată fi redresate înainte de a ajunge într-un stadiu în care să nu mai poată face nimic.

Cristina Ienciu a mai spus că o soluţie în acest sens, o reprezintă concordatul, o procedură legală prin care companiile care sunt în dificultate îşi recunosc eşecul şi trec la adoptarea de măsuri împreună cu creditorii.

Reprezentanta CITR a declarat: "Concordatul nu este ceva nou în legislaţia din România. Bazele sale au fost aşezate în perioada interbelică, când această procedură era practicată de multe companii care întâmpinau probleme, iar din 2010 avem şi o legislaţie modernă în această privinţă. Procedura de concordat prevede o înţelegere între debitor şi creditor, cu un plan de redresare pe 24 de luni, cu posibilitate de prelungire, în care debitorul să depăşească starea de dificultate în care se afla iniţial".

(R.R.)

-----

Actualizare - CRISTIAN PÂRVAN, PREŞEDINTE PIAROM: "Insolvenţa este un instrument al economiei de piaţă, dar legislaţia trebuie corelată"

Mediul de afaceri din ţara noastră are tot interesul ca toate procedurile legale existente la noi în ţară să fie cât mai clare şi mai simple, aceasta fiind, de altfel, problema cu care antreprenorii de la noi se confruntă de 30 de ani, a subliniat Cristian Pârvan, Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).

În acest sens, domnia sa a arătat că insolvenţa reprezintă un instrument al economiei de piaţă, fiind un proces absolut normal, adăugând, însă, că prevederile în domeniu trebuie corelate şi îmbunătăţite.

Domnul Pârvan a declarat: "Suntem interesaţi să începem cât mai repede să punem toate aceste lucruri în ordine, pentru că în caz contrar tot mediul de afaceri va plăti, într-o formă sau alta, iar asta înseamnă că vom plăti cu toţii. (...). Toată lumea vorbeşte despre insolvenţe, dar haideţi să urmărim de ce se produc ele. Putem creşte salariul minim cu 10% în fiecare lună, putem să mărim, în continuare, preţurile la energie electrică şi la gaze naturale, precum şi pe la combustibili, fără justificare, şi să vedem ce se întâmplă. Este evident că toate acestea au un impact semnificativ asupra mediului de afaceri, creându-le probleme antreprenorilor de la noi, iar dacă nu avem grijă de mediul de afaceri, vom avea cu toţii probleme".

(R.R.)

-----

Actualizare - RĂZVAN HORAŢIU RADU, PROCUROR: Directiva europeană privind a doua şansă va fi adoptată în timpul preşedinţiei române a UE

Directiva europeană privind a doua şansă va fi adoptată în timpul preşedinţiei române a UE

Directiva Parlamentului European şi Consiliului European privind cadrele de restructurare preventivă, a doua şansă şi măsurile de sporire a eficienţei procedurilor de restructurare, de insolvenţă şi de remitere de datorie, care modifică Directiva UE 30/2012 şi care şi-a propus să armonizeze domeniul insolvenţei în legisaţia statelor membre, urmează să fie adoptată în curând de Legislativul european, conform domnului Răzvan Horaţiu Radu, procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Domnia sa spune: "Stadiul legislativ al directivei a evoluat în ultimun an, aceasta a trecut deja de Consiliu şi este programată la o primă lectură în Parlamentul European în 26 martie. Din datele pe care le am până acum, se pare că directiva va trece de această primă lectură şi va fi adoptată de Parlamentul European. Aşadar, directiva va fi adoptată sub preşedinţia română a Consilului UE, ceea ce va fi o realizare importantă".

(A.V.)

-----

Actualizare - Stan TÎRNOVEANU, UNPIR: "Suma distribuită către creditori din valorificarea activelor, 2,44 miliarde de lei, în 2018"

Numărul total de practicieni în insolvenţă compatibili, depăşeşte 2.900, iar suma totală distribuită către creditori din valorificarea activelor ajunge la 2,44 miliarde de lei, în 2018, potrivit domnului Stan Tîrnoveanu, prim-vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR).

Domnia sa a precizat că, din datele registrului comerţului, au intrat, anul trecut, 8304 de profesionişti în insolvenţă, faţă de 9100, în 2017. Potrivit domniei sale, ca număr stăm bine, ca efecat rămâne de văzut pentru că nu acesta este important, ci efectul cu privire la locurile de muncă afectate, cu privire la masa credeală, pentru că elementul cantitativ este foarte important.

Oficialul UNPIR a mai afirmat că suma distribuită în 2018 este cu 35% mai mare decât cea de 1,8 miliarde distribuită în 2017.

(A.T.)

-----

Întrucât procedura insolvenţei este o procedură execuţională cu reguli stricte de aplicabilitate, este dificil - dacă nu chiar imposibil - de imaginat, care va fi modul concret în care se va putea desfăşura executarea silită individuală în condiţiile în care art. 163 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 nu a fost modificat, iar acesta interzice de plano orice măsură civilă, penală sau administrativă de indisponibilizare a contului unic al debitoarei de către organele administrative sau de către instanţele judecătoreşti, a spus Simona Milos, preşedintele Institutul Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI).

Domnia sa a menţionat: "Din acest punct de vedere, o poprire asupra disponibilului bănesc al debitorului aflat în insolvenţă este imposibil de încuviinţat, rămânând creditorului curent demararea altor forme de executare silită decât poprirea, cum ar fi executarea silită mobiliară sau imobiliară asupra bunurilor debitorului sau executarea silită a terţilor de la care debitorul aflat în procedură de insolvenţă are de primit sume de bani.

Probabil că cea din urmă variantă va fi cel mai des uzitată de către creditorul curent fiind astfel urmărite creanţele pe care debitorul aflat în insolvenţă le are, la rândul său, de recuperat de la proprii debitori - aşa numita poprire asupra terţilor - dar şi această formă de executare silită reprezintă în fapt tot o executare a debitorului insolvent, chiar dacă este una indirectă.

Şi executarea silită asupra bunurilor debitorului va fi cu siguranţă criticată în condiţiile în care acele bunuri sau venituri sunt afectate unor cauze de preferinţă în favoarea unor creditori preexistenţi iar faţă de creditorii înscrişi la masa credală cu creanţe anterioare operează o suspendare de jure a dreptului de cere executarea silită asupra bunurilor debitorului insolvent, în tot acest timp, deţinătorului de creanţe curente cu titlu executoriu îi va fi deschisă o astfel de posibilitate de executare silită.

În acest context, o problemă de drept se naşte şi în legătură cu modalitatea concretă în care executorul judecătoresc sau fiscal, după caz, va proceda, în condiţiile în care va fi obligat să notifice creditorii beneficiari ai unor cauze de preferinţă, iar aceştia au dreptul de a executa silit suspendat, în conformitate cu dispoziţiile art. 75 alin. (1) din Codul insolvenţei, pe de o parte, iar pe de altă parte, chiar dacă se va trece peste această dispoziţie imperativă, rămâne problema cadrului legal de distribuire a sumelor către creditori.

Nu este clar care este norma de drept în temeiul căreia se va dispune distribuirea sumelor către creditori: Codul insolvenţei, Codul de procedură fiscală sau Codul de procedură civilă".

Simona Miloş consideră că această modificare legislativă reprezintă o afectare a intereselor creditorilor concursuali şi un regres semnificativ în materia legislaţiei insolvenţei.

O soluţie de compromis ar putea fi aceea ca executarea silită să se facă în cadrul procedurii insolvenţei, de către practicianul în insolvenţă, iar competenţa de soluţionare a eventualelor contestaţii să aparţină judecătorului sindic.

La data de 2.10.2018 a intrat în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative[1].

O parte dintre modificările pe care OUG nr. 88/2018 le aduce în materia insolvenţei, cum ar fi cele la obligativitatea testului creditorului privat în procedura de reorganizare sau posibilitatea cesionării creanţei bugetare în anumite condiţii, pot aduce un plus de claritate materiei insolvenţei, dar există şi modificări care vor afecta substanţa şi echilibrul reglementării în ansamblul său sau cel puţin vor putea conduce la soluţii contradictorii în practica judiciară, a mai spus doamna Miloş.

Domnia sa a adăugat: "Trebuie să remarcăm faptul că OUG nr. 88/2018 a intrat în vigoare în contextul în care, la nivelul Uniunii, a fost propus un proiect de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind cadrele de restructurare preventivă, a doua şansă şi măsurile de sporire a eficienţei procedurilor de restructurare, de insolvenţă şi de remitere de datorie. Un aspect important îl constituie şi faptul că această propunere de Directivă reprezintă primul pas în încercarea de uniformizare a dreptului insolvenţei la nivelul statelor membre, care are la bază o constatare esenţială raportat la importanţa pe care Uniunea o acordă procedurii de insolvenţă, în ansamblul său: < < Dreptul insolvenţei este unul dintre cele mai importante blocaje care împiedică integrarea pieţelor de capital în zona euro şi dincolo de aceasta > >. Cel puţin din această perspectivă modificările legislative interne ar trebui să urmeze trendul European şi nu să nu contravină acestuia".

(E.O.)

-----

A şasea ediţie a Conferinţei BURSA "Codul insolvenţei", organizată în parteneriat cu Institutul Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI) şi Camera de Comerţ şi Industrie a României, are loc astăzi, începând cu ora 09:30.

Temele evenimentului sunt:

- Noile provocări ale Codului Insolvenţei;

- Probleme actuale în activitatea practicienilor în insolvenţă;

- Dimensiunea managerială a Insolvenţei;

- Aplicarea măsurilor fiscale în procedura de insolvenţă;

- Insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale;

- Insolvenţa şi mediul de afaceri;

- Evaluarea în cadrul procedurii de insolvenţă - Standarde de evaluare ANEVAR;

- Stadiul proiectului de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind cadrele de restructurare preventivă, a doua şansă şi măsurile de sporire a eficienţei procedurilor de restructurare, de insolvenţă şi de remitere de datorie.

Moderată de Nicoleta Munteanu, partener Euro Insol, conferinţa va reuni mai mulţi specialişti din domeniu, printre care se numără Simona Miloş, Preşedintele Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă din România (INPPI), Stan Tîrnoveanu, prim-vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă (UNPIR), Răzvan Horaţiu Radu, procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie din România, Gheorghe Piperea, partener fondator SCA Piperea & Asociaţii, Cristina Ienciu-Dragoş, head of legal CITR, Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), Sorin Petre, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR), Adrian Vascu, senior partner Veridio şi Diana Deleanu, avocat, practician în insolvenţă în cadrul Casei de Avocatură Rovigo.