Activele fondurilor de pensii private Pilon II din ţara noastră sunt în continuă creştere, asfel încât dacă nu vom reuşi să dezvoltăm piaţa în trei-cinci ani, administratorii fondurilor vor fi nevoiţi să investească în companii din state membre ale Uniunii Europene, a punctat Mihai Iulian Căruntu, Vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
Analistul a afirmat: "Pentru ca o piaţă să fie funcţională şi să îşi îndeplinească menirea, trebuie să aibă lichiditate. De la începutul anului avem opt milioane de euro (n.r. valoarea medie zilnică a tranzacţiilor), dar în urmă cu zece ani, în 2015, erau tot opt milioane de euro, iar în 2005 aveam 8,7 milioane de euro. Asta deşi, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, am avut o lege a pieţei de capital, s-au listat Transgaz, Transelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Electrica. Apoi au venit companiile private MedLife, Digi, Sphera, Purcari, după care am avut listările din 2021, respectiv One United, Transport Trade Services şi Aquila, iar anul trecut s-a listat Premier Energy".
Mihai Căruntu a adăugat: "În perioada aceasta a avut loc cel mai bun lucru pentru piaţa românească, respectiv reforma fondurilor de pensii. Activele fondurilor mutuale de investiţii se ridică la cinci miliarde (n.r. de euro), în vreme ce activele fondurilor de pensii private Pilon II au ajuns la 30,6 miliarde, echivalentul a 8,5% din PIB, şi sunt în creştere continuă. Şapte miliarde din activele fondurilor Pilon II sunt investite în acţiuni, din care 95% în bursa din Bucureşti. Datorită fondurilor de pensii există această acumulare internă de capital, ceea ce s-a văzut la oferta Hidroelectrica, unde două miliarde de euro au fost absorbite, în mare măsură, de capital autohton. Prin urmare, nu mai există niciun motiv pentru care o companie, indiferent că este de stat sau antreprenorială, să se listeze afară".
• "Nu cred că statul mai poate face multe pentru piaţa de capital în ceea ce priveşte listarea de noi emitenţi"
Analistul financiar a punctat că, în acelaşi timp, acumularea de capital fiind în creştere iar fluxul listărilor destul de firav, fondurile de pensii deţin tot mai mult din free-float-ul bursei din Bucureşti.
"În august 2024, circa 40% din free-float era deţinut de fondurile Pilon II, iar în cazul majorităţii companiilor importante, Pilonul II deţinea peste 50% din free-float. Conform unei declaraţii publice a conducerii Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România, în următorii cinci ani activele fondurilor de pensii Pilon II se vor dubla. Or, bazinul de emitenţi listaţi, de free-float şi lichiditate, nu va permite fondurilor de pensii să continue să investească masiv în emitenţii importanţi de la Bursa de Valori Bucureşti, care vor fi nevoite să investescă afară", a spus Mihai Căruntu.
Conform analistului, fondurile de pensii Pilon III, fondurile mutuale diversificate şi cele de acţiuni au investiţii de circa 1,5 miliarde la bursa noastră, faţă de 6,5 miliarde cât au fondurile Pilon II. "În comparaţie cu depozitele (n.r. bancare) este foarte puţin, dar fluxurile către fondurile mutuale cresc. Provocarea este legată de faptul că, dacă nu vom reuşi să dezvoltăm piaţa în trei-cinci ani, aceste capitaluri nu vor avea încotro şi vor fi investite în emitenţi din state membre din Uniunea Europeană", a spus Mihai Căruntu.
În opinia sa, statul nu mai poate face multe pentru piaţa de capital în ceea ce priveşte listărea de noi emitenţi. "Ar mai putea să listeze Salrom, Aeroporturi Bucureşti şi eventual Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, pentru că, din păcate, CFR sau Poşta Română nu sunt în situaţia de fi listate. În aceste condiţii, o modalitate de dezvoltare a bursei noastre nu poate fi decât mărirea free-float-ului companiilor existente, prin majorări de capital care să finanţeze planuri de investiţii", a punctat Mihai Căruntu.
• "O politică clară de dividende oferă o ancoră foarte bună de evaluare"
În ceea ce priveşte climatul actual investiţional, analistul a punctat că traversăm o
perioadă de incertitudine, dar că pieţele oferă întotdeauna oportunităţi.
"În Statele Unite, cel mai mult au crescut companiile cu cele mai bune performanţe (n.r. financiare), într-un context special legat de tehnologie, dar şi la noi au crescut companiile cu vizibilitate şi capitalizare mai mare. Din indicele S&P 500, peste 400 de companii sunt distribuitoare de dividende, deoarece este o piaţă dezvoltată unde companiile sunt presate de investitori activişti. Payout ratio este de 70%, ceea ce înseamnă că 70% din profiturile companiilor americane pleacă către investitori sub formă de dividende. În opinia mea, în momentul actual nu trebuie să fim foarte diversificaţi, pentru că nu putem să urmărim 20 de acţiuni, ci cred că trebuie să avem câteva companii în portofoliu, care să pivoteze pe o politică clară de dividende. Deoarece o politică clară de dividende oferă o ancoră foarte bună de evaluare", a afirmat Mihai Căruntu.
Opinia Cititorului