CONFERINŢA "LUMEA GEOSPAŢIALĂ 2014" Integrarea unui sistem informatic geografic, obiectiv strategic al INS

Un sistem integrat de informaţii administrative este "infirm" în absenţa adaptării standardelor care să permită prelucrarea şi analiza datelor geospaţiale, a precizat, Dan Ion Gherguţ, vicepreşedinte al Institutului Naţional de Statistică (INS), în cadrul evenimentului "Lumea Geospaţială 2014"

"Sistemele geospaţiale permit prezentarea datelor într-un format concis şi uşor de înţeles, iar, din acest motiv, pentru INS, integrarea unei aplicaţii GIS (sistem informatic geografic) reprezintă un obiectiv strategic", a declarat domnia sa, precizând că Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2011 a fost primul din ţara noastră care a utilizat informaţii geospaţiale.

Sistemele informatice geografice (GIS) sunt sisteme computerizate al căror scop este să capteze, să stocheze, să analizeze şi să prezinte toate tipurile de date geografice.

Dan Ion Gherguţ a explicat că INS a implementat, împreună cu un grup de companii din care a făcut parte şi Intergraph Computer Services, sistemul eDemos, care permite analiza a 58 indicatori de performanţă ai administraţiilor publice locale.

Indicatorii sunt grupaţi în 12 domenii, respectiv Agricultură, silvicultură şi mediu; Cultură şi artă; Forţa de muncă; Echiparea teritoriului; Populaţie; Ocrotirea sănătăţii; Învăţământ; Dezvoltare economică; Siguranţă şi ordine publică; Controlul activităţii administrative; Calitatea vieţii şi asistenţa socială; şi Finanţe locale, a arătat domnul Gherguţ.

Vicepreşedintele INS a mai menţionat că sistemele geospaţiale trebuie să fie relevante, pentru a fi utile şi utilizate.

• Marcel Foca, Intergraph: "Proactivitatea - răspunsul instituţiilor publice la provocările viitorului"

Instituţiile publice trebuie să fie proactive, pentru a putea să facă faţă provocărilor externe şi interne la care sunt supuse, susţine Marcel Foca, directorul general al Intergraph Computer Services (ICS).

"Proactivitatea se manifestă prin disponibilitatea acestor instituţii să identifice problemele reale ale cetăţenilor, în loc să prescrie soluţii standard pentru situaţii pe care nu le-au cercetat în profunzime", a explicat domnia sa.

Capacitatea de anticipare şi dezvoltare de soluţii pentru provocările viitoare este necesară, dacă autorităţile publice doresc să nu mai fie puse în situaţia să răspundă la schimbările care au loc, ci să influenţeze aceste schimbări, arată Marcel Foca.

Provocările externe la care sunt supuse instituţiile publice sunt determinate de modificările legislative, care, nu de puţine ori, intră în contradicţie cu prevederile în vigoare, precum şi de aşteptările cetăţenilor, potrivit directorului general al Intergraph Computer Services.

"Generaţiile tinere, obişnuite cu viteza tehnologiei moderne, nu sunt mulţumite să aştepte răspunsurile lente ale autorităţilor şi cer reacţii mai rapide din partea acestora", atrage atenţia Marcel Foca.

În faţa acestor provocări, instituţiile trebuie să răspundă cu resurse limitate şi de o calitate în scădere, generată de faptul că, în sectorul public, nu există o stimulare către performanţă, şi cu o infrastructură învechită, iar, în acelaşi timp, să facă faţă presiunii din partea factorului politic, afirmă domnia sa.

Aplicaţiile informatice pot să ajute actorii publici să devină mai proactivi, cu condiţia să fie adaptate nevoilor specifice ale acestora, consideră directorul ICS.

"Soluţiile standard, utilizate la nivel internaţional, nu ţin cont de specificul legislaţiei fiecărei ţări şi nici de organigrama fiecărei instituţii, motiv pentru care nu trebuie implementate ca atare, ci adaptate", a subliniat Marcel Foca.

• Robert Nagy, Hexagon: "Ciclul informaţional trebuie scurtat"

Companiile care oferă soluţii geospaţiale sunt nevoite să rezolve problema timpului prea îndelungat care trece de la colectarea informaţiilor până la utilizarea acestora de către clienţi, a declarat, în cadrul evenimentului, Robert Nagy, Regional Channel Manager pentru Europa Centrală şi de Sud-Est în cadrul Hexagon Geospatial, compania care a achiziţionat Intergraph Corporation, în anul 2010.

Domnia sa a explicat: "Proactivitatea este necesară pentru a transforma datele în informaţii acţionabile şi, din acest motiv, ea depinde de dinamica datelor.

În condiţiile date, ciclul informaţional, care are, drept componente, captura, analiza şi furnizarea informaţiilor, urmate de luarea de decizii pe baza lor, trebuie să fie redus, astfel încât să răspundă mai bine nevoilor clienţilor. Pentru a face acest lucru, este nevoie să creştem gradul de automatizare şi să accelerăm procesul de analiză".

De asemenea, cererea de soluţii globale va fi cel mai bine satisfăcută prin aplicaţii dedicate, potrivit lui Robert Nagy.

"Sunt de preferat aplicaţiile care se ocupă de o anumită problemă şi sunt mai simplu de utilizat, în locul celor complexe şi complicate, care fac de toate", subliniază reprezentantul Hexagon Geospatial.

Printre tendinţele în domeniu pe care domnia sa le vede se numără utilizarea pe scară mai tot mai largă a analizei 3D, folosirea, din ce în ce mai mult, a dronelor în aplicaţii civile şi integrarea tehnologiei geospaţiale cu funcţii de business intelligence.

Robert Nagy a remarcat că tot mai multe companii oferă soluţii de tip sisteme informatice geografice (geographic information system - GIS), printre acestea numărându-se şi giganţi precum Microsoft sau Google.

De asemenea, utilizatorii de astfel de soluţii solicită furnizorilor înlocuirea licenţierii care ţine cont de numărul de calculatoare pe care sunt instalate soluţiile cu unul care are în vedere numărul de zile de folosire a lor, conform domnului Nagy.

Managerul pentru Europa Centrală şi de Sud-Est al Hexagon Geospatial este de părere că economiile emergente pot "arde" nişte paşi în implementare de soluţii geospaţiale, prin trecerea direct la aplicaţii mobile, care au devenit la fel de puternice precum cele disponibile pentru computere clasice.

În ceea ce priveşte finanţarea activităţii de creare de soluţii de tip GIS, domnia sa a menţionat că există mai multe surse de unde pot fi atrase fonduri, una dintre acestea fiind Orizont 2020, programul Uniunii Europene de susţinere a activităţii de cercetare şi dezvoltare, valabil pentru perioada 2014 - 2020 şi a cărui valoare se ridică la 80 miliarde euro.

O altă provocare căreia companiile din industria geospatială vor fi nevoite să îi facă faţă este, potrivit lui Robert Nagy, cea legată de Big Data, unde volumele au devenit foarte mari, motiv pentru care trebuie sortate corespunzător, stocate într-un mod cât mai puţin costisitor şi livrate cu o viteză care să satisfacă nevoile clienţilor.

Oficialul Hexagon a mai precizat că presiunea pieţei asupra actorilor din domeniu este foarte mare, nepermiţându-le acestora să dezvolte soluţii doar în interiorul lor, ceea ce determină firma pe care o reprezintă să achiziţioneze, anual, un număr mare de companii cu produse complementare.

• Gabriela Vlad, Primăria Braşov: "Sistemele informatice nu trebuie privite ca obligaţii ale planului de achiziţii"

Autorităţile publice nu trebuie să privească sistemele de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor drept o obligaţie din planurile de informatizare sau de achiziţii, atrage atenţia Gabriela Vlad, şeful serviciului informatic din cadrul Primăriei Braşov.

"Cetăţenii aşteaptă informaţii despre planurile de dezvoltare locală în primul rând de la municipalităţi şi doar mai apoi de la autorităţile centrale sau de la companiile regionale de utilităţi", arată domnia sa.

Pentru a putea să ofere populaţiei informaţiile pe care aceasta le cere, autorităţile locale trebuie să pună la punct sisteme informatice performante, care să ofere date clare, în timp real, explică Gabriela Vlad.

Doamna Vlad a adăugat că, la nouă ani de la implementarea primei soluţii GIS, Primăria Braşov are rol de coordonator al etapei de analiză şi de realizator al propunerilor de standardizare a informaţiilor geospaţiale în cadrul proiectului VIRGO (Registrul Virtual al Infrastructurilor).

Acesta este un proiect finanţat de Uniunea Europeană, care îşi propune să implementeze un registru virtual al infrastructurii din mai multe ţări europene într-o tehnologie de tip cloud, registru care, apoi, să fie implementat de toate statele membre ale UE.

Proiectul a demarat în luna ianuarie a acestui an şi are o durată programată de 36 luni.

• Paul Millea, MAI: "Soluţiile geospaţiale permit comunicarea intra-instituţională pe verticală şi pe orizontală"

Implementarea unei soluţii geospaţiale a permis Ministerului Afacerilor Interne (MAI) să realizeze o comunicare intra-instituţională atât pe verticală, cât şi pe orizontală, a precizat Paul Millea, şef serviciu în Direcţia Generală Management Operaţional (DGMO) din cadrul ministerului.

Domnia sa a declarat că proiectul SIMIEOP (Sistem Informatic de Management Integrat al Evenimentelor de Ordine Publică) a făcut posibilă identificarea informaţiilor care se referă la acelaşi eveniment.

Paul Millea a explicat că structurile din cadrul MAI puneau denumiri diferite pentru acelaşi incident, ceea ce crea impresia existenţei de evenimente multiple.

Oficialul MAI a arătat: "De exemplu, în cazul unui accident rutier, în urma căruia o maşină lua foc şi, apoi, exploda, o structură punea denumire de «accident», iar o alta, pe cea de «explozie». Acum, prin localizarea fiecărui eveniment, putem să remarcăm că este vorba despre un singur incident, indiferent câte denumiri diferite i se atribuie".

Paul Millea a precizat că, în urma, implementării sistemului geospaţial, numărul mediu al raportărilor zilnice a crescut la peste o mie.

La rândul său, Mihai Bărăceanu, şeful Dispeceratului din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie Locală şi Control a Municipiului Bucureşti, a declarat că implementarea unui sistem de tip GIS permite instituţiei pe care o reprezintă să vizualizeze, în format grafic, istoricul incidentelor din fiecare zonă a Capitalei şi să identifice mai uşor persoanele cu infracţiuni repetate.

"În acest mod, nu ne mai limităm la a aplica doar avertismente persoanelor care sunt responsabile pentru acelaşi tip de incident, la intervale de timp de câteva zile, ci putem trece şi la sancţiuni, descurajând, astfel, repetarea infracţiunilor", a explicat Mihai Bărăceanu.