Conferinţa "Măsuri de austeritate vs. Mediul de afaceri" Noile măsuri fiscale măresc presiunea asupra mediului de afaceri

Actualizare - Dan Paul, preşedinte Asociaţia Brokerilor: "Motivaţia principală a acestei legi este că România are un deficit bugetar de peste 6%.

Legea mai vorbeşte şi de reducerea cheltuielilor statului. Dar statul român e acţionar la diverse companii care sunt listate la BVB. Anul acesta Nuclearelectrica a scos la licitaţie un contract de coaching şi mentorat de 17 milioane euro la care s-au înscris două firme, din care una e din România. Eu am crezut că managerii Nuclearelectrica se pricep la mentorat. Cred că e o glumă şi ipocrizie să discutăm în aceste condiţii despre austeritatea statului. Astfel de contracte care se desfăşoară pe patru ani pentru 17 milioane euro sunt exemple care ne arată cum sunt cheltuiţi banii statului. Legea a introdus un impozit suplimentar de 2% pentru sistemul bancar. Dar, dacă banca are profit mic sau nu are profit, există risc sistemic cu privire la implementarea acestui impozit. A calculat cineva care este impactul de 2% sau 1%? Cred că de multe ori s-au căutat motivaţii greşite pentru introducerea acestor măsuri fiscale. Creşte impozitul pe dividende, ceea ce afectează pe toată lumea. Statul a vrut să remodeleze şi contribuţia la Pilonul II de pensii, dar măsura nu a trecut de Parlament. Eu cred că Pilonul II de pensii nu trebuie desfiinţat, pentru că a acumulat mulţi bani, iar o parte din ei a finanţat statul prin cumpărarea de titluri de stat, iar o altă parte a finanţat investiţiile companiilor listate la BVB. Statul ar trebui să se gândească mai întâi ce face cu sistemul său de pensii publice, care este un sistem învechit. Statul a observat că listarea Hidroelectrica a fost susţinută şi de Pilonul II de pensii ceea ce e un exemplu potrivit şi poate să se ajute mai mujlt prin privatizări, cum ar fi privatizarea Salrom, aeroportului Otopeni şi aeroportului Constanţa".

Actualizare - Prof.univ. dr. Gheorghe Piperea consideră că limitarea plăţilor cash va duce la reapariţia trocului în mediul rural. Domnul Piperea a spus: "Privind limitarea plăţilor cash nui vor avea probleme doar alimentările săteşti, nici de păcănelele de la ţară, e vorba mai degrabă de cetăţeni, care fie nu au cont bancar, care nu au posibilitatea de a face plăţi digitale sau prin smartphone, ba chiar sunt cetăţeni fără electricitate.

A vorbi despre bănci şi despre digitalizare este o glumă proastă. Problemele sunt şi la supermagazinele din Bucureşti, Cluj sau Timişoara. Banca Centrală Europeană a spus că nu trebuie să se renunţe la plăţile în numerar fizic, deoarece renunţarea la plata cash va duce la excluziune socială. Potrivit limitării plăţilor cash impuse de noua lege, pur şi simplu 50% din populaţia ţării nu va mai putea participa la viaţa cetăţii şi nu vor putea intra în comerţ pentru că nu au acces la plata digitală. Există o decizie CJUE din ianuarie 2021, care spune că cetăţenii europeni au dreptul să plătească în numerar, iar companiile au obligaţia şi dreptul să încaseze aceste plăţi. Sunt sigur că se vor găsi soluţii. De exemplu, oamenii de la ţară vor apela din nou la troc, la barter. Vă amintesc că în anii 90 se aplicau compensări bilaterale sau trilaterale făcute cu acordul statului"

Actualizare - Mihaela Mitroi, managing partner, Global Tax Advice: "În ultimele luni, am atras atenţia asupra faptului că trebuie să avem grijă de antreprenoriatul românesc, dacă vrem să avem o societate care să se dezvolte armonios.

Prin această lege, antreprenoriatul este atacat. Observăm că regimul de microcompanii se schimbă peste noapte extrem de des. Anul trecut am avut OUG 16/2022 prin care s-a schimbat regimul de microcompanii. Acum iarăşi s-a schimbat. Discutăm de predictibilitate? Eu, în 20 de ani, de când am contribuit la Codul Fiscal, consider că acest cuvânt a fost astât de des folosit încât a devenit ori perimat, ori relativ. Nu putem să schimbăm în fiecare an regimul de taxare pentru că ne afectează. Spunem că suntem obligaţi de UE. E adevărat că există presiuni şi trebuie să ne încadrăm în parametri pentru că trebuie să jucăm un joc european, cu care sunt de acord, dar asta nu înseamnă că noi ca stat să nu ne urmărim interesele. UE încurajează regimul de taxare diferenţiat pentru IMM-uri şi antreprenoriatul".

---

Actualizare - Manuela Furdui, managing partner Crowe România: "Companiile sunt speriate de noile modificări fiscale şi deranjate de lipsa de predictibilitate.

De ce întotdeauna mediul privat trebuie să plătească pentru un buget care a fost greşit întocmit în condiţiile în care creştem cote de TVA şi taxe, deşi nu suntem capabili să încasăm decât 37% din TVA. Cum stimulează aceste măsuri fiscale investiţiile în România? Ce se întâmplă cu o companie care investeşte şi nu poate să îşi recupereze investiţia pentru ca imediat ce depăşeşte cifra de afaceri de 50 milioane trebuie să plătească impozit minim. Mediul privat este principala sursă de alimentare a bugetului de stat".

---

Actualizare - Gheorghe Piperea, prof. univ. dr. la Departamentul de drept privat al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti: "Eu analizez această lege 296/2023 ca pe un plan de reorganizare în cazul intrării în incapacitate de plată.

Mă uit pe ce a spus Consiliul Legislativ şi observ că primul punct din Opinia acestui consiliu arată că prin noua lege se trece sarcina privind ieşirea din incapacitatea de plată a statului român pe spatele mediului de afaceri. Se estimează că în 2024 vor fi venituri la bugetul de stat de la mediul privat de 100 miliarde lei în plus, în timp ce statul reduce cheltuielile cu doar 16 miliarde lei. Dacă storci anual de veniturile acestea mediul de afaceri, acesta se va vlăgui la un moment dat şi vom vorbi despre un faliment generalizat pe care nu şi-l doreşte nimeni".

---

Actualizare - Gheorghe Piperea, prof. univ. dr. la Departamentul de drept privat al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti: "M-aş fi aşteptat ca legea austerităţii să introducă măsuri pentru sporirea încasărilor din TVA.

În realitate s-au introdus cote diferenţiate de TVA în zone neaşteptate, în condiţiile în care piaţa imobiliară este în scădere. Neaşteptat, s-a ridicat de la 5% la 9% TVA pentru festivaluri şi produse tradiţionale. Această măsură pare o sancţiune, un fel de acciză pentru a restrânge consumul de produse de acest gen. Atrag atenţia că atunci când s-a modificat TVA de la 19% la 22% s-a văzut imediat în economie în 2010, când au fost cele mai multe falimente în economie".

---

Actualizare - George Georgescu, membru al Consiliului Fiscal: "Noi am insistat pentru consolidarea fiscală care se face prin fundamentare pe bază de studii şi cifre, iar dacă ne referim la zona de austeritate ce presupune în primul rând latura de cheltuieli, maniera în care s-au adoptat aceste măsuri, este foarte departe, e la polul opus a ceea ce ar fi trebuit să se facă.

În 2024 vom incepe acele spending-reviews, iar Ministerul de Finanţe ar fi trebuit să vină din luna iunie cu ele, prin asistenţa tehnică a Băncii Mondiale, pe domeniul sănătăţii, dar nu a venit nici până acum cu ele, deşi analiza lor durează un an. (...) Noile măsuri fiscale sunt măsuri de avarie care nu fac pe moment decât să te scoată din zona de avarie în care te afli. Măsurile actuale sunt pentru a salva ce se poate pentru lunile noiembrie-decembrie, dar în niciun caz nu ne vor duce la un deficit de 4,4%".

---

Actualizare - George Georgescu, membru al Consiliului Fiscal: "În ultimii ani mediul de afaceri din România a fost supus unor presiuni extraordinare. După pandemie, a intervenit conflictul din Ucraina, cu impact pe explozia preţurilor energetice, care s-au transferat în toate celelalte preţuri. Întreruperea lanţurilor de aprovizionare sau de valoare adăugată mare din cauza pandemiei a avut efect negativ, cum ar fi în cazul semiconductorilor. În toate aceste tensiuni şi presiuni s-au adăugat altele existente, cum ar fi deficitul de forţă de muncă care s-a accentuat. De curând a mai intervenit presiunea fiscală pentru mediul de afaceri care doreşte stabilitate legislativă şi fiscală. Presiunea merge contra cursului unei redresări a afacerilor din România în contextul acestor crize, a căror combinaţie are un efect foarte greu de controlat, iar el există şi se manifestă. Observăm astfel o presiune fantastică asupra mediului de afaceri din România. Importanţa acestui cadru macroeconomic arată că orice degradare de agenţiile de rating a României implică decăderea în zona junk a ţărilor nerecomandate pentru investiţii".

Actualizare - Mihai Daraban, preşedintele CCIR: "Consider că trebuiau măsuri pe dos faţă de cele asumate de Guvern şi de aceea am venit cu propunerea de reorganizare administrativă a României. Lovitura pentru cei cu cifra de afaceri de peste 50 milioane euro, firme care contează, lasă de dorit şi vom vedea pe termen scurt că vor fi efecte asupra mediului de business. Unii vor fărâmiţa societăţile pentru a reduce cifra de afaceri impozitată cu 1%, alţii îşi vor reloca firmele, asta deoarece statul de te împinge usor la tot felul de mini-ticăloşii ca să poţi să supravieţuieşti în acest mediu din România".

Actualizare - Gheorghe Piperea, prof. univ. dr. la Departamentul de drept privat al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti: "Cea mai şocantă dintre dispoziţii spune că, dacă faci parte din cei 15 milioane de cetăţeni care au bani asupra lor şi te-a găsit organul fiscal iar banii nu au sursă identificată de provenienţă ţi se aplică un impozit de 70% pe suma respectivă. Avem în Constituţie art. 44 alin. 8 care spune că averea licită se prezumă şi se poate confisca de instanţă, dacă se constată că este ilicită. Ideea de a impozita chiar şi retroactiv sumele care nu pot fi identificate exista deja în Codul Fiscal. Noua lege spune că se aplică acest impozit de 70% pentru combaterea evaziunii fiscale, spălării de bani şi corupţiei. Niciun mijloc pus în practică în 25 de ani nu a dus la scăderea evaziunii fiscale şi nici la scăderea optimizării fiscale. Se spală bani prin tranzacţiile cash? Ele sunt vizibile, sunt perceptibile, spre deosebire de tranzacţiile digitale, prin bancă. Fenomenul neobservat de nimeni, dar care a crescut este cel de phishing, de furare a datelor bancare".

Actualizare - Mihai Daraban, preşedintele CCIR: Noi am fost unii dintre cei care nu au înţeles de ce mediul de afaceri trebuie pedepsit în acest hal şi spun aceste lucruri pentru că în ultima perioadă şi cu precădere în ultimul an mediul de afaceri şi-a facut datoria cu brio pentru bugetul naţional. Avem proaspete în memorie ultimele date de la Fisc din luna august, cifre care sunt mai mult decât îmbucurătoare, în sensul că am avut peste 864.000 de firme care au depus bilanţul la Fisc, iar cifra de afaceri a crescut de la 392 miliarde euro la 429 miliarde euro. Profitul brut a crescut de la 41,5% la 54,6% într-un an de zile. Mediul de afaceri şi-a făcut datoria faţă de bugetul de stat, dar orice scoruri pozitive scoase de noi nu pot satisface apertitul de consum al statului român, apetitul de a cheltui bani publici. De aceea, nu am înţeles aceste măsuri. Am spus că statul trebuie să dea un exemplu de bune practici, să îşi facă ordine în ogradă, cu privire la companiile de stat care sunt găuri în bugetul de stat, pentru că ele au călcat pe bec. În România avem 1042 societăţi comerciale cu cifra de afaceri de peste 50 milioane euro, dar din acestea doar 11% nu fac profit, iar printre cele neprofitabile se numără CFR Marfă, CFR Călători, Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti, şi altele care rămân aceleaşi sinecuri cu datorii care se rostogolesc de la un an la altul.

Bugetele publice ale României sunt într-o stare de echilibru precar, cauzată, pe de o parte, de cheltuieli bugetare supra-dimensionate şi, pe de altă parte, de un grad redus de colectare a veniturilor bugetare, arată avocatul Gheorghe PIperea. La acestea se adaugă o serie de greşeli de estimare a încasărilor din fondurile puse la dispoziţia României de Uniunea Europeană - PNRR, Fondul de Coeziune, Regio, FEDR etc. -, precum şi o creştere explozivă a costurilor, antrenate de împrumuturile masive contractate de Statul român în ultimii ani - pentru o datorie publică de 740 de miliarde de lei (mai mult decât dublă faţă de anul 2019), România trebuind să achite anual 10 miliarde euro cu titlu de dobânzi, spune specialistul, apreciind: "De aici a rezultat un neaşteptat deficit bugetar, care are «aptitudinea» de a atinge cifra de 100 de miliarde de lei, în condiţiile în care, la nivelul lunii martie 2023, România era creditată cu a doua cea mai mare creştere economică din Europa. Cel puţin declarativ, acestea sunt motivele pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pe aşa-numita lege a "austerităţii" fiscale, o lege care operează masive modificări ale legii fiscale, dar şi ale codului administrativ, ale codului muncii şi ale legilor aplicabile activităţilor comerciale derulate de companii, mici întreprinzători şi persoane care derulează activităţi independente sau liberale.

În altă ordine de idei, autorităţile par a fi perceput, într-un final dramatic, fenomenul masiv al evaziunii şi al optimizării fiscale, care văduveşte bugetul de minimum 25 de miliarde de euro anual, precum şi realitatea supra-dimensionării aparatului funcţionăresc al Statului".

În acest context, Camera de Comerţ şi Industrie a României organizează conferinţa Măsuri de austeritate vs. Mediul de afaceri, care va pune în discuţie, în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor, ai instituţiilor financiar-bancare şi fiscale, ai consultanţilor, specialiştilor, avocaţilor şi mass-media, efectele acestei legi pentru mediul de afaceri, dar şi pentru simpli cetăţeni.

Evenimentul va avea loc în data de 31 octombrie, între orele 10.00 şi 13.00.