CONFERINŢA "PIAŢA FINANCIAR-BANCARĂ" Sistemul bancar - pe punctul să-şi doboare din nou recordul de profitabilitate

Sistemul bancar din ţara noastră este pe val, doborându-şi recordurile de la un an la altul, iar bancherii par dispuşi să vină în sprijinul debitorilor, dar nu-i recompensează aşa cum ar trebui pe deponenţi. În acelaşi timp, băncile de la noi se află într-un nou scandal, luptându-se în instanţe cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), după ce aceasta din urmă a amendat, recent, 19 instituţii de credit pentru practici considerate înşelătoare în modul de calcul al ratelor creditelor acordate pe termen lung, cu dobândă variabilă.

Sectorul nostru bancar a încheiat anul trecut cu un profit record, de 10,2 miliarde lei, în 2023 acesta urmând să fie de depăsit cu mult, a spus Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR). Specialistul a menţionat că, printre motivele care stau la baza acestei creşteri se află şi faptul că, în primele patru luni ale acestui an, băncile comerciale au crescut marja dintre dobânzile la credite şi dobânzile oferite la depozite: "În timp ce BNR a crescut dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază, băncile comerciale au majorat dobânda la creditele noi contractate în lei cu 41 de puncte de bază, dar au scăzut rata dobânzii oferite la depozitele nou constituite în lei cu 53 de puncte de bază. Din această marjă crescută rezultă profit mai mult, ceea ce nu este în folosul nimănui. Prin deciziile de politică monetară, BNR creşte dobânda, urmărind să domolească cererea excesivă din economie (scumpind creditarea şi răsplătind mai bine economisirea). Dacă băncile comerciale nu preiau şi pe partea de depozite semnalul BNR şi nu întăresc dobânzile încât să-i stimuleze pe oameni să economisească mai mult, atunci mesajul Băncii Centrale se pierde în neant".

Este important ca, în momentul în care vorbim despre creditare, să ne uităm şi la volumul creditelor noi acordate de bănci, pentru că viteza de rotaţie este destul de mare, consideră Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Potrivit reprezentantei ARB, volumul împrumuturilor noi este de 352 miliarde lei, în perioada ianuarie 2020-martie 2023, ceea ce reprezintă 95% din soldul creditului neguvernamental, care se ridică la 372 miliarde lei.

Gabriela Folcuţ a explicat, printre altele: "Companiile accesează împrumuturi şi pe termen scurt, circa 40% dintre acestea luând credite pe termen de sub un an". Sursa citată a menţionat că, pe fondul dobânzilor mai ridicate, creditarea a avut de suferit în special pe zona ipotecară: "Sperăm să existe o redresare pe finalul acestui an - începutul anului viitor, când este posibil să avem şi o ajustare a dobânzii de politică monetară dacă trendul de scădere a inflaţiei continuă. Ne aşteptăm ca anul acesta să fie unul bun din punctul de vedere al creditelor acordate companiilor, atât datorită programelor guvernamentale, cât şi datorită PNRR şi programelor operaţionale". O creditare mai intensivă pe zona companiilor faţă de nivelul creditării populaţiei înseamnă o capacitate mai mare de dezvoltare a economiei României, consideră Gabriela Folcuţ.

Şi Adina Călin, director Produse şi Servicii Bancare în cadrul CEC Bank, a adus în atenţie faptul că, anul acesta, scade creditarea ipotecară, precizând: "Din punctul de vedere al creditării pe anul 2023, suntem în trendul pieţei şi observăm o scădere a creditării ipotecare, dar, pe de altă parte, la nivelul portofoliului nostrum, vedem o oarecare creştere pe zona de consum şi a cardurilor de credit. Ţinând însă cont că dobânzile sunt destul de ridicate, nu vrem să mergem agresiv către clienţii din zona de retail pentru a creşte creditarea, întrucât suntem conştienţi că dobânzile sunt mari. Anul acesta ne concentrăm pe zona de creditare a companiilor". Adina Călin anticipează că dobânzile vor scădea în viitor, pe fondul scăderii inflaţiei.

Mădălina Teodorescu, director general adjunct al BRD Groupe Societe Generale, a opinat: "Din perspectiva trendului de piaţă, se resimte o încetinire a creditării. Într-un context macroeconomic impredictibil există un sentiment de prudenţă în rândul clienţilor care intenţionează să se îndatoreze, precum şi o scădere a puterii de cumpărare a produselor de finanţare". Totodată, în ceea ce priveşte economisirea, există un trend ascendent al depozitelor retailului la nivelul întregului sistem bancar.

"Creditarea corporate din zona Euro a crescut în ultimii doi ani cu 9%, în timp ce în România a crescut cu 32% pe partea de corporate în lei. Dacă ne uităm puţin la structura aceasta vedem şi faptul că aproximativ 80% din creditele noi sunt garantate de stat. Într-adevăr este un boom mare al creditării, susţinut de programe guvernamentale - cum ar fi IMM Invest şi alte asemenea - lucru care ar trebui să ne dea un pic de gândit", a subliniat Claudiu Năsui, membru al Comisiei de buget, finanţe, bănci din Camera Deputaţilor.

O mare parte din creditul acordat de bănci este susţinut de garanţiile de stat, mai ales pe sectorul IMM-urilor, subliniază Ştefan Nanu, Directorulul General al Direcţiei Generale Trezorerie şi Datorie Publică din cadrul Ministerului Finanţelor: "În această perioadă s-au manifestat nişte Lebede Negre, atât pandemia Covid, cât şi războiul din Ucraina fiind evenimente aproape imposibil de estimat şi care au contribuit foarte mult la nevoia de a crea instrumente, de a sprijini economiile. Inclusiv la Bruxelles s-au aprobat scheme de ajutor de stat, atât în contextul Covid, cât şi în contextul conflictului din Ucraina. Statul Român s-a raliat la aceste măsuri şi vă pot spune că garanţiile de stat susţin o mare parte din creditul acordat de bănci, mai ales pe sectorul IMM-urilor. Doar pe schema de ajutor Covid, prin programul IMM Invest, s-au acordat garanţii de stat în valoare de 31 de miliarde lei, între 2020 şi jumătatea anului 2022, iar pe schema generată de conflictul din Ucraina s-a aprobat un plafon de garantare de peste 20 de miliarde de lei. Numai în acest an avem un plafon pentru cele trei fonduri care sunt mandatate de stat să acorde garanţii în nume şi cont stat undeva la 12 miliarde de lei".

Contribuţia Fondului Român de Contragarantare (FRC) la susţinerea creditării antreprenorilor români este în creştere, spune Stere Farmache, Preşedintele Directoratului Fondului: "Cred că programele care comportă o schemă de ajutor de stat sau chiar programele de garantare care se fac pe fondurile proprii ale instituţiilor de garantare ar trebui să mute accentul şi sprijinul garantorului, al statului prin agenţii săi, pe zona de investiţii. În clipa de faţă, aceste garanţii şi credite au fost consumate preponderent pe capital de lucru, ceea ce nu este rău. Companiile au avut nevoie de lichiditate, situaţiile de criză au reclamat această necesitate, dar în perspectivă aceste programe pot deveni mai eficiente dacă se centrează spre zona de investiţii şi dacă vor fi stimulente mai mari".

• Explicaţiile băncilor în urma sancţiunilor ANPC

Acţiunea ANPC împotriva modului de stabilire a ratelor la creditele bancare reprezintă analfabetism economic, este de părere deputatul Claudiu Năsui, făcând referire la sancţiunile aplicate băncilor de Autoritatea Naţională de Protecţie a Consumatorilor, menţionând: "Remarc acţiunea de dezinformare a ANPC legată de cadrul dobânzii. Ar trebui ca întreaga clasă politică să fie mai responsabilă şi să spună că nu se poate să intervii brutal în piaţa bancară cu o astfel de chestie care frizează sau arată analfabetismul economic. Dobânzile se calculează astfel peste tot în lume. Dacă domnii de la ANPC nu înţeleg cum se face lucrul acesta, trebuie să întrebe la BNR sau la alte instituţii ale statului despre cum sunt calculate dobânzile în alte state. Ce se întâmplă însă este o demonizare a unui sector de care orice economie de piaţă are mare nevoie, anume sectorul bancar.

Valentin Lazea a explicat care sunt diferenţele dintre împrumuturile cu dobândă fixă şi cele cu dobândă variabilă: "Pentru ratele cu dobândă fixă, nu există decât două modalităţi de eşalonare a plăţilor într-un contract de credit - una cu rate descrescătoare, variantă în care în primele luni plătim mai mult, dar durata de rambursare este mai mică şi, per total, creditul este mai ieftin şi una cu rate lunare egale, dar dezavantajul este că acest împrumut se întinde pe mai mult timp şi, la sfârşit, creditul este mai scump. (...) Problema se complică atunci când vorbim de creditele cu dobândă variabilă. Aici, în anumite perioade dobânda va creşte, în alte perioade aceasta va scădea, astfel încât, în 20-30 de ani vor fi cel puţin 2-3 perioade de suişuri şi de coborâşuri ale creditului. Acest lucru înseamnă că, deşi la momentul contractării creditului rata era mai mică decât nivelul limită admis de 40% din venitul disponibil, pe măsură ce dobânda variabila creşte, se poate ajunge cu plata la 50-60% din venit. În acest caz, contractul de credit trebuie renegociat cu banca".

Adina Călin, de la CEC Bank, menţionează că, în practică, "atunci când un client vine la bancă, respectiv când doreşte să îşi cumpere o casă, o maşină sau orice altceva, principala lui dorinţă este să acceseze acel capital de care are nevoie ca să-şi achite bunul, iar abia ulterior începe să se gândească la cât are de rambursat. Dacă ar fi să aleagă între cele două variante, de cele mai multe ori clientul optează pentru suma mai mare pe care a luat-o drept credit ca să poată să îşi achite bunul. Niciuna dintre variantele de rambursare nu este greşită".

Încă din momentul în care dobânda de referinţă a început să crească, băncile au oferit produse de refinanţare, practică ce a fost intensificată în prima parte a acestui an, a spus Mădălina Teodorescu, reprezentantul BRD - Groupe Societe Generale. Domnia sa a afirmat: "În sistemul bancar există, de foarte mult timp, practica de a promova alternativa creditelor cu rate fixe şi rate descrescătoare".

Potrivit Gabrielei Folcuţ, băncile au contestat în instantă atât procesele verbale ale ANPC, cât şi ordinele emise de instituţie pentru încetarea respectivelor practici: "Am ajuns într-un moment în care doar instanţa mai poate face dreptate şi este păcat că nu putem găsi o cale de comunicare. Suntem în situaţia în care am respectat legislaţia, fiecare client putând să-şi aleagă modalitatea de rambursare încă de la momentul accesării creditului şi poate schimba oricând pe parcursul creditului metoda de plată. Într-adevăr, la început s-ar putea ca unii debitori să nu se încadreze la rate descrescătoare şi, de aceea, unii clienţi aleg rate egale. Varianta propusă de ANPC este inaplicabilă".

ANPC a amendat, recent, 19 instituţii de credit pentru practici comerciale considerate înşelătoare cu privire la calculul ratelor la creditele cu dobândă variabibă, emiţând şi ordine de încetare a acestor practici. Reprezentanţii instituţiei au motivat, la vremea respectivă: "ANPC a identificat practici comerciale înşelătoare săvârşite de către operatorii economici financiari bancari cu privire la modul de calcul a ratelor, prin faptul că pe graficul de rambursare rata era compusă, în primii ani, din 25% principal şi 75% dobândă. Prin această modalitate de calcul, consumatorii plăteau, de fapt, preponderent dobândă. Pentru a putea restabili echilibrul contractual, pe lângă sancţiunea contravenţională, respectiv 11 amenzi în valoare de 550.000 lei, comisarii ANPC au propus măsura de emitere a unor noi grafice de rambursare, atât pentru creditele aflate în curs, cât şi pentru cele viitoare, unde principalul creditului datorat să fie achitat de către consumatori în rate egale, pe întreaga perioadă de creditare, în raport cu dobânda aferentă creditului".

Avocatul Alexandra Ianul ne-a explicat, în cadrul unui interviu, că amenzile au fost date pentru lipsa de informare a clienţilor, nu pentru modul de calcul al ratelor.