CONFERINŢA "PIAŢA FINANCIAR-BANCARĂ" Ştefan Nanu, MF: "Garanţiile de stat susţin o mare parte din creditul acordat de bănci"

Garanţiile de stat susţin o mare parte din creditul acordat de bănci, mai ales pe sectorul IMM-urilor, a spus Ştefan Nanu, Directorulul General al Direcţiei Generale Trezorerie şi Datorie Publică, din cadrul Ministerului Finanţelor.

Domnia sa a afirmat: "În această perioadă s-au manifestat nişte Lebede Negre, atât pandemia Covid, cât şi războiul din Ucraina fiind evenimente aproape imposibil de estimat şi care au contribuit foarte mult la nevoia de a crea instrumente, de a sprijini economiile. Inclusiv la Bruxelles s-au aprobat scheme de ajutor de stat, atât în contextul Covid, cât şi în contextul conflictului din Ucraina. Statul Român s-a raliat la aceste măsuri şi vă pot spune că garanţiile de stat susţin o mare parte din creditul acordat de bănci, mai ales pe sectorul IMM-urilor. Doar pe schema de ajutor Covid, prin programul IMM Invest, s-au acordat garanţii de stat în valoare de 31 de miliarde lei, între 2020 şi jumătatea anului 2022, iar pe schema generată de conflictul din Ucraina s-a aprobat un plafon de garantare de peste 20 de miliarde de lei. Doar anul acesta avem un plafon pentru cele trei fonduri care sunt mandatate de stat să acorde garanţii în nume şi cont stat undeva la 12 miliarde de lei".

Ştefan Nanu a adăugat: "Este un efort foarte mare al statului, pentru că este vorba totuşi de nişte datorii contingente. Este adevărat că până în momentul de faţă, de exemplu pe schema Covid, rata de default (n.r. incapacitate de plată) este undeva la 0,45%, dar ne putem aştepta să crească, ţinând cont că aceste credite au fost acordate în perioada 2020 - 2022. Deci este un efort al statului pentru a stimula economia, creditarea, în special pentru investiţii. Sunt şi facilităţi pentru capital de lucru, dar majoritatea sumelor se duc în credite pentru investiţii".

Conform Directorului General al Direcţiei Generale Trezorerie şi Datorie Publică din cadrul Ministerul Finanţelor, există trei fonduri de garantare pe care statul le foloseşte pentru aceste programe - Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Fondul Român de Contragarantare şi Fondul de Garantare a Creditului Rural.

"De asemenea, statul are un instrument tradiţional care este Eximbank, unde există un capital de risc, prin care se oferă două tipuri de garanţii. Un tip este reprezentat de garanţiile în condiţii de piaţă, în nume şi cont stat, care trebuie să respecte regulile de ajutor de stat pentru acordarea garanţiilor de piaţă. De asemenea, există un fond pus de stat pentru acordarea de garanţii şi finanţări pe schema Ucraina. S-a format un buget de 2,5 miliarde lei, din care 1,5 miliarde sunt garanţii pentru corporaţii mari şi IMM-uri cu peste 20 de milioane de lei capitalizare şi finanţări în valoare de un miliard de lei", a spus Ştefan Nanu.

Directorului General al Direcţiei Generale Trezorerie şi Datorie Publică din cadrul Ministerul Finanţelor a adăugat că mai există şi proiectul creării Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, iar conform obiectivelor din PNRR, până la sfârşitul anului viitor sau începutul anului 2025, instituţia trebuie să fie funcţională".

Pe de altă parte, Ştefan Nanu a subliniat că băncile din ţara noastră au o capitalizare bună, pot să îşi asume riscuri şi există spaţiu de creştere a creditării.

"Nu ştiu cât este de sănătos ca întreaga economie şi sectorul bancar să se bazeze predominant pe stat. Aceste scheme au fost acordate în anumite contexte. Deja contextul în care a fost aprobată schema pe Ucraina, cu explozia preţurilor energiei precum şi alţi factori care au contribuit la aprobarea acestei scheme s-au atenuat. Băncile în România au o capitalizare foarte bună, deci îşi asumă şi riscuri. De asemenea şi anumiţi indicatori cum ar fi loan to deposits (n.r. credite vs depozite) arată că există spaţiu de intermediere, de creditare, bineînţeles în conformitate cu normele de prudenţialitate impuse de BNR", a spus reprezentantul Ministerului Finanţelor