Conflictul NATO - Rusia, alt subiect de gâlceavă pe scena noastră politică

O nouă dispută s-a iscat, săptămâna trecută, pe scena politică din ţara noastră, ţinându-i ocupaţi tot sfârşitul de săptămână pe liderii principalelor partide din ţara noastră şi avându-şi ecoul până în Parlamentul European.

La prima vedere, mărul discordiei ar fi fost declaraţiile făcute de Ionel Blănculescu pentru ziarul Bursa pe marginea suplimentării efectivelor militare de la baza americană Mihail Kogălniceanu, însă controversele dintre politicieni îşi au rădăcinile mult mai adânc înfipte, în substraturile relaţiei noastre cu structurile nord atlantice şi cu zona de influenţă a Rusiei.

Afirmaţiile lui Ionel Blănculescu potrivit cărora scutul antirachetă de la Deveselu şi "escaladarea înarmării ţării noastre" ar contribui la "desăvârşirea calităţii de ţintă perfectă pentru România" au fost aspru criticate atât de europarlamentarul PNŢCD Sebastian Bodu, fost membru PDL, cât şi de preşedintele PNL Crin Antonescu, ambii solicitându-i premierului Victor Ponta să-l elibereze pe Blănculescu din funcţia de consilier onorific pe care o deţine, deşi acesta a făcut respectivele declaraţii în calitatea sa de analist economic, aşa cum Ziarul BURSA i-a solicitat.

Într-o scrisoare deschisă adresată lui Victor Ponta, europarlamentarul Bodu interpretează afirmaţiile lui Ionel Blănculescu referitoare la suplimentarea trupelor americane în ţara noastră pe fondul situaţiei încordate din zona Crimeea/Ucraina/Rusia ca fiind o atingere directă la apartenenţa noastră la NATO.

În timp ce analistul economic ne-a declarat: "Dacă despre apartenenţa României la NATO numai cuvinte de laudă, fiind ministru în Guvernul care a avut privilegiul să conducă ţara noastră în acest elitist club militar şi de securitate, despre suplimentarea efectivelor americane, în acest moment complicat pentru existenţa părţii noastre de lume, comentariile şi poziţiile de fericire şi împlinire naţională mi se par deplasate. Scutul antirachetă de la Deveselu şi acum escaladarea înarmării ţării noastre, prin prezenta manevră americană, nu fac altceva decât să contribuie la desăvârşirea calităţii de ţintă perfectă pentru România, nelipsită de acum încolo din niciun plan de atac armat, de pe nicio hartă militară", Sebastian Bodu se adresează premierului după cum urmează: "Având în vedere recentele declaraţii iresponsabile ale consilierului dumneavoastră onorific, Ionel Blănculescu, referitoare la inoportunitatea consolidării calităţii României de membru al NATO, vă solicit în mod public să renunţaţi la serviciile lui. (...) Afirmaţia domnului Blănculescu, conform căreia consolidarea calităţii noastre de ţară-membră a NATO ne transformă într-o < ţintă perfectă pentru un atac militar > este de natură să ridice semne de întrebare în cancelariile aliaţilor noştri cu privire la angajamentul dumneavoastră ca premier, şi, implicit, al României, faţă de alianţa politico-militară care ne garantează integritatea frontierelor".

Europarlamentarul PNŢCD a mai afirmat că ambasadorului nostru la NATO i-au fost solicitate explicaţii "care l-au pus într-o poziţie diplomatică mai mult decât jenantă".

La rândul său, liderul PNL a subliniat, într-o conferinţă de presă, că dacă premierul nu-l demite pe Ionel Blănculescu, îşi asumă şi împărtăşeşte controversatele declaraţii făcute de consilierul său onorific: "Vreau să fie limpede, nu-mi trece prin cap să contest dreptul lui Ionel Blănculescu la opinie, dar Blănculescu deţine calitatea de consilier al premierului, iar declaraţiile lui mi se par extrem de grave. (...) Domnul Blănculescu poate să creadă orice, poate să afirme convingerile sale, poate să intre şi în greva foamei, poate să facă orice formă de protest legală, împotriva manevrelor militare americane de la Deveselu sau din altă parte pe glob. Nu o poate face, însă, în calitate de consilier al primului ministru, fără ca primul ministru să fie implicat în această chestiune".

Vicepremierul Liviu Dragnea, preşedinte executiv al PSD, a comentat subiectul în stilul său caracteristic, ironizând situaţia: "Era o emisiune la un post TV - < Copii care spun lucruri trăznite >. Se pare că nu numai copiii. România e o ţară mândră, frumoasă, cu o grădina mare, lăsată de Dumnezeu".

Preşedintele ţării şi şeful Guvernului nu s-au sfiit aproape niciodată să-şi manifeste antipatiile, evitându-se inclusiv în faţa oficialilor străini, aşa cum s-a întâmplat şi săptămâna trecută, când au stat separaţi în cadrul ceremoniei de aniversare a zece ani de la intrarea în structurile NATO.

În cadrul manifestării, premierul a ţinut să menţioneze că evenimentele recente din Crimeea şi Ucraina arată că securitatea trebuie întotdeauna întărită, România având o datorie fundamentală faţă de regiune, în primul rând pentru a asigura integritatea şi siguranţa Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei.

În opinia lui Traian Băsescu, "dacă până acum costul guvernării, prin deficite, îl reprezenta diluarea modernizării şi scăderea nivelului de trăi, odată cu evenimentele din Ucraina, proasta guvernare poate pune în pericol stabilitatea ţării. Prin corupţie, prin incompetenţă, prin minciună, prin politizare sau prin deprofesionalizare, putem pune în pericol România, mai mult decât orice altă ameninţare".

Şeful statului a arătat că actualul context regional, marcat de ameninţările asimetrice transfrontaliere, instabilitatea regională, o relaţie complexă cu Rusia, încălcări ale dreptului internaţional care se suprapun peste provocările din Afganistan, confirmă analiza României cu privire la pericolul din această zonă.

Despre anexarea Crimeei la Federaţia Rusă, Băsescu opinează că trebuie să dialogăm în continuare cu Ucraina: "Trebuie să sprijinim forţele reformiste de la Kiev şi să oferim asistenţă. România susţine fără rezerve independenţa şi suveranitatea Ucrainei".

Afirmaţiile preşedintelui României făcute în cadrul ceremoniei de săptămâna trecută au atras replici din partea Rusiei, care a avertizat ţara noastră că declaraţiile "antiruse" ale lui Traian Băsescu în legătură cu criza din Ucraina ar putea afecta relaţiile bilaterale.

Într-un comunicat transmis de ministerul rus de externe şi preluat de presa internaţională, autorităţile ruse avertizează că o deteriorare a relaţiilor dintre cele două părţi nu este în folosul niciuneia dintre ele.

"Rusia a observat o serie de noi declaraţii antiruse ale preşedintelui Traian Băsescu", arată comunicatul citat, care precizează: "Liderul român a acuzat Rusia de comiterea unei agresiuni împotriva Ucrainei la ceremoniile de aniversare a zece ani de la intrarea României în NATO. (...) Se poate ghici în spatele acestor atacuri intenţia clară a Bucureştiului de a ignora adevăratele cauze ale crizei din Ucraina".

Ministerul rus de Externe menţionează că şeful diplomaţiei române Titus Corlăţean a respins declaraţiile făcute de preşedintele nostru.

Ministerul Afacerilor Externe din România consideră că tentaţia de a transfera criza gravă a Federaţiei Ruse în relaţia sa cu comunitatea europeană în zona bilaterală este nefundamentată.

"România a susţinut şi susţine în continuare, împreună cu partenerii săi din UE şi NATO şi în termeni întru totul similari, necesitatea respectării independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Aceasta este poziţia principială a României, susţinută consecvent şi în alte contexte similare, în care frontierele recunoscute internaţional au fost modificate unilateral sau puse sub semnul întrebării, cu ignorarea principiilor fundamentale ale dreptului internaţional", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului român de Externe.

Unii analişti susţin că, din punct de vedere diplomatic, avertismentele Rusiei reprezintă pasul premergător retragerii ambasadorului rus din ţara noastră, ceea ce ar însemna un lucru extrem de grav pentru România.

Statul român ar trebui să se focuseze pe dezvoltarea economică, nu să se transforme în purtătorul de cuvânt al Statelor Unite ale Americii şi Uniunii Europene împotriva Federaţiei Ruse, mai consideră analiştii citaţi.

România a denunţat, în martie, "agresiunea" rusă în Crimeea şi referendumul "ilegal" care a condus la anexarea peninsulei ucrainene de către Rusia, preşedintele Traian Băsescu pledând pentru "repoziţionarea" forţelor NATO în Europa.

Odată cu împlinirea a zece ani de când ţara noastră a aderat la NATO, Ambasada SUA a solicitat suplimentarea efectivelor de la baza Mihail Kogălniceanu cu până la 600 de militari şi cu un număr de aeronave necesare pentru îndeplinirea misiunilor specifice.

Militarii americani din Joint Task Force East s-au instalat în vara anului 2010 în noua bază în valoare de 50 de milioane de dolari din oraşul Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa, care are o capacitate de 1.600 de militari.