Aplicarea noilor standarde internaţionale de raportare financiară IFRS 9 va costa băncile de importanţă sistemică din Grecia aproximativ 7,6 miliarde de euro, din cauza provizioanelor suplimentare ce vor fi impuse a se constitui, se arată într-un raport al Morgan Stanley, transmite publicaţia Kathimerini.
Creditorii eleni vor fi printre cei mai afectaţi din Europa de impunerea IFRS 9, avertizează analiştii băncii americane de investiţii Morgan Stanley, conform Agerpres.
Standardele internaţionale de raportare financiară IFRS 9 vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2018, dar băncile vor putea amortiza gradual noua povară în cinci ani.
Presiunile din partea Fondului Monetar Internaţional pentru o nouă verificare a calităţii activelor băncilor din Grecia (AQRs) şi a recapitalizărilor, precum şi temerile că alegerile care au avut loc în septembrie în Germania ar putea întârzia a treia evaluare a pachetului de asistenţă financiară au generat un climat negativ pe piaţa elenă, care a fost agravat de îngrijorările privind consecinţele IFRS 9, se arată în raportul Morgan Stanley.
Totuşi, analiştii băncii americane de investiţii apreciază că riscurile externe s-au diminuat după ce oficialii UE au confirmat că băncile elene deţin suficient capital, după a treia recapitalizare de la sfârşitul lui 2015.
Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat recent pentru Kathimerini că băncile din Grecia se tem că FMI ar putea să-şi impună punctul de vedere solicitând teste de stres mai stricte.
Deşi discuţiile continuă şi încă nu a fost luată o decizie finală, faptul că Banca Centrală Europeană (BCE) va devansa data derulării testelor de stres pentru băncile din Grecia, comparativ cu derularea exerciţiului la instituţiile financiare din zona euro, a provocat temeri că metodologia şi parametrii tehnici folosiţi la teste vor fi mai stricte, pentru a linişti FMI.
BCE a anunţat că va derula în februarie testele de stres în rândul creditorilor eleni, rezultatele urmând să fie cunoscute înaintea ieşirii ţării din programul de asistenţă financiară în valoare de 86 de miliarde de euro.
Mult timp FMI a insistat că zece miliarde de euro din asistenţa financiară trebuie alocaţi băncilor pentru a-şi rezolva problema creditelor neperformante (NPL).
Prin urmare, până în februarie, când vor fi cunoscute condiţiile efectuării testelor de stres, va fi o perioadă de instabilitate şi incertitudini majore pentru băncile din Grecia. Nu este nici o coincidenţă că din iulie, când au apărut divergenţele între FMI şi BCE privind situaţia creditorilor eleni, la Bursa de la Atena acţiunile băncilor au scăzut cu peste 30%.