CONFORM RAPORTULUI DE ŢARĂ AL COMISIEI EUROPENE: Sistemul bancar din România - afectat de "taxa pe lăcomie"

Actualizare Comisia Europeană: Măsurile împotriva Pilonului II afectează pensiile viitoare, piaţa de capital şi economia României

Comisia Europeană a publicat, astăzi, raportul de ţară pe anul 2019 privind România, conţinând analize aprofundate ale economiei şi politicilor adoptate de autorităţi. În acest raport, experţii Uniunii Europene fac numeroase referiri clare la măsurile cuprinse în OUG 114/2018, care slăbesc puternic Pilonul II şi au efecte negative în pensiile viitoare ale românilor, piaţa de capital, investiţiile pe termen lung şi economia României în ansamblul său.

"Pilonul II de pensii private a fost în continuare afectat de măsurile legislative. În decembrie 2018, Guvernul României a majorat semnificativ cerinţele de capital pentru companiile care administrează fondurile de pensii de pe Pilonul II şi în acelaşi timp a redus substanţial nivelul permis pentru comisioanele de administrare. De asemenea, participanţii cu cel puţin 5 ani de vechime în sistem pot acum să oprească transferul contribuţiilor lor de la sistemul public către fondurile private de pensii. Aceste modificări, care vin după reducerea cotei de contribuţie de la 5,1% la 3,75% operată în 2018, slăbesc semnificativ Pilonul II de pensii, cu consecinţe negative pentru dimensiunea şi calitatea pensiilor viitoare, dezvoltarea pieţei de capital şi finanţarea pe termen lung a economiei României.", se notează în raport, potrivit unui comunicat al APAPR remis, astăzi, Redacţiei noastre.

"Aceste modificări fac mediul de business în care operează administratorii fondurilor de pensii extrem de imprevizibil, le afectează rezultatele financiare şi majorează probabilitatea ieşirii acestora de pe piaţă."

Ieşirea probabilă de pe piaţă a unor fonduri de pensii din cauza acestor măsuri legislative recente ar putea priva economia României de o sursă potenţială de finanţare a investiţiilor, se notează în comunicat.

Câştigul bugetar pe termen scurt al stopării transferului de contribuţii către Pilonul II se va disipa pe termen lung, în timp ce venitul românilor la vârstă pensionării va fi mai puţin diversificat. (...) Pensiile viitoare vor fi supuse unor riscuri politice şi demografice mai mari, precizează sursa citată.

"Funcţionarea şi stabilitatea sectorului financiar şi finanţarea pe termen lung a economiei pot fi afectate de măsurile legislative recente, (...) inclusiv noile reguli ce vizează Pilonul II de pensii private, care sunt de natură să frâneze puternic dezvoltarea pieţei de capital şi aşa foarte fragile din România.", mai arată raportul.

Legislaţia recent adoptată de Guvern şi Parlament a creat riscuri la stabilitatea sectorului financiar. (...) De asemenea, schimbările aduse legislaţiei Pilonului II au crescut gradul de incertitudine din sector, subminând viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii private. Mai departe, această va duce la frânarea dezvoltării pieţelor de capital, privand economia României de o sursă importantă de finanţare a investiţiilor pe termen lung, se mai scrie în raport.

Măsurile ce au vizat Pilonul II, de asemenea adoptate prin ordonanţă de urgenţă, ar putea să frâneze puternic dezvoltarea pieţelor de capital, care şi aşa aveau o adâncime redusă în România, susţin experţii.

----

Actualizare Comisia Europeană: Nivelul datoriei României ar urma să crească gradual, ducând la riscuri de sustenabilitate pe termen mediu

Costurile de finanţare ale datoriei publice au crescut, de la mijlocul lui 2017, iar nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să urce gradual, ducând la riscuri de sustenabilitate a datoriei pe termen mediu, se arată în raportul de ţară dedicat României din analiza: "Semestrul european - pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale", publicat, astăzi, de Comisia Europeană (CE).

Din cauza deficitului structural primar ridicat şi presupunând că nu vor fi schimbări de politică economică, nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să înregistreze o traiectorie ascendentă şi să depăşească până în 2029 plafonul stabilit de UE, de 60% din PIB. Prin aderarea la reglementările fiscale existente, nivelul datoriei ar ajunge pe o traiectorie descendentă, în raport cu scenariul de bază, în care vor fi schimbări de politică economică, se arată în raport.

Legea responsabilităţii fiscale stabileşte regulile fiscale naţionale numerice care ar trebui să ghideze procesul bugetar. Aceasta conţine reglementarea privind deficitul structural, care necesită conformarea sau convergenţa către obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) al României, ce prevede că deficitul structural nu trebuie să depăşească 1% din PIB, apreciază CE.

Ca şi în anii precedenţi, cadrul fiscal naţional nu a fost respectat. Conform Consiliului fiscal, bugetul pe 2018 este în flagrantă contradicţie cu reglementările fiscale stabilite prin Legea responsabilităţii fiscale. În particular, bugetul pe 2018 are ca ţintă un deficit de aproape 3% din PIB, ceea ce este în contradicţie cu reglementarea privind deficitul structural, se arată în raport.

Proiectul bugetului pe 2019, aprobat de Guvern în 8 februarie, încalcă din nou multiple reglementări fiscale, inclusiv pe cea privind deficitul structural, conform Consiliului fiscal. Mai mult, ca în anii precedenţi, autorităţile nu au trimis către Parlament o actualizare a strategiei fiscale pe termen mediu, până la termenul limită stabilit în august, subminând astfel rolul instituţiei. De asemenea, ca şi în anii precedenţi, autorităţile nu au semnat o declaraţie că bugetul pe 2019 şi strategia fiscală respectă reglementările fiscale şi principiile responsabilităţii fiscale, consideră CE.

----

Sistemul bancar din România va avea de suferit din cauza recent introdusei ''taxe pe lăcomie'', care va afecta semnificativ solvabilitatea şi profitabilitatea băncilor şi va înrăutăţi situaţia acelora mai slabe, potrivit raportului de ţară referitor la România, publicat, astăzi, de Comisia Europeană (CE).

Guvernul a decis, la sfârşitul anului trecut, fără a se consulta cu părţile implicate şi fără o evaluare a impactului, prin Ordonanţa de Urgenţă 114, impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2% (contribuţie numită iniţial de autorităţi "taxă pe lăcomie"), se arată în raport.

Taxa este extrem de pro-ciclică şi ridică temeri legate de calibrare, deoarece inhibă mecanismul de stabilire a preţului în sectorul bancar. Pe baza analizelor preliminare, taxa va pune probabil la grea încercare stabilitatea financiară, afectând semnificativ solvabilitatea şi profitabilitatea băncilor şi va înrăutăţi şi mai mult situaţia băncilor mai slabe, apreciază CE.

Impactul asupra profitabilităţii sectorului bancar pare să fie mult mai ridicat decât în alte state din UE care au introdus astfel de taxe în trecut. Mai mult, taxa va afecta probabil şi creditarea, va reduce flexibilitatea politicii monetare şi va limita mecanismul său de transmisie. Gradul de intermediere financiară în ţara noastră este, în prezent, la cel mai scăzut nivel din UE, avertizează CE, potrivit Agerpres.

Expunerea sectorului bancar la piaţa imobiliară a crescut semnificativ în ultimii ani. Băncile sunt intermediarii financiari cei mai expuşi la sectorul imobiliar. Creditele ipotecare acordate gospodăriilor au reprezentat peste o treime din totalul împrumuturilor către sectorul privat, cele mai multe fiind cu rate variabile ale dobânzilor. Această expunere sporită a fost sprijinită masiv prin programul "Prima casă".

Creşterea economică robustă şi evoluţiile de pe piaţa imobiliară din ultimii ani ar putea justifica renunţarea la programul "Prima casă", se arată în raport.

Gradul de îndatorare al gospodăriilor a crescut, în ultimii ani, deşi de la un nivel scăzut.

În timp ce nivelul de îndatorare al gospodăriilor ca procent din PIB a fost de sub 17% în 2017, mult sub media din UE, gradul de îndatorare al celor cu venituri mici constituie un motiv de îngrijorare deoarece ei sunt cei mai expuşi la creşterea ratelor dobânzilor.

Pentru a limita riscurile cauzate de nivelul ridicat de îndatorare al persoanelor cu venituri scăzute, BNR a introdus, din ianuarie 2019, niveluri maxime ale îndatorării, pentru creditele denominate în lei şi în valută.