CONSILIUL CONCURENŢEI: Comisioanele bancare, nivel foarte ridicat în România în raport cu statele UE

Comisioanele bancare sunt la un nivel foarte ridicat în România în raport cu celelalte state membre UE, arată un raport al Consiliului Concurenţei. Un studiu al Comisiei Europene, realizat în anul 2009, arată că România se situează pe locul patru în topul ţărilor cu cele mai mari costuri aferente unui cont de plăţi, conform sursei citate, care precizează faptul că, în ţara noastră, aceste costuri depăşesc considerabil media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, diferenţa fiind de aproximativ 50 de euro.

În afară de Marfin Bank şi Banca Transilvania, toate celelalte bănci au taxe de cel puţin 2,5 lei/lună pentru administrarea lunară a unui cont curent de bază, confom statisticii Consiliului Concurenţei, care indică şi faptul că interogarea soldului este taxată de majoritatea băncilor, excepţie făcând Piraeus Bank, Credit Europe Bank şi Marfin Bank.

Raportul precizează: "Cele mai multe bănci nu percep comision la eliberarea unui extras de cont lunar, excepţie făcând Banca Transilvania şi Libra Internet Bank, unde fiecare extras de cont eliberat este tarifat cu 1 leu, respectiv cu 0,5 lei. În afara acestor două bănci, instituţiile de credit din România percep comisioane doar pentru eliberarea unui duplicat al extrasului de cont. Aceste tarife încep de la 1 leu (OTP Bank) şi ating maximul de 10 lei (Banca Comercială Carpatica), având o medie în valoare de aproximativ 4 lei/extras".

De asemenea, serviciul de Internet Banking, care în majoritatea statelor europene este gratis, în ţara noastră este tarifat de către bănci cu sume de aproximativ 1 euro/lună. Cel mai înalt tarif este perceput de OTP Bank în valoare de 1,5 euro/lună, dar sunt situaţii în care acest serviciu este oferit gratuit pentru clienţii Unicredit Ţiriac Bank, Banca Românească, Libra Internet Bank, Credit Europe Bank şi Marfin Bank.

Conducerea autorităţii pentru Concurenţă apreciază că analiza comparativă a evoluţiei dobânzilor cu situaţia comisioanelor pentru serviciile bancare ce acoperă cel mai mare număr de clienţi indică o putere de piaţă net superioară a băncilor, în raport cu clienţii posesori de carduri de debit, şi un grad relativ redus de concurenţă generat de nivelul uniform al comisioanelor. O cauză importantă a acestei situaţii este reprezentată de barierele ridicate pentru consumatori în privinţa schimbării furnizorului (switching costs) de servicii bancare (în special cardurile de debit). În acest context, iniţiativele care vizează creşterea caracterului pro-competitiv al reglementărilor, mai ales prin eliminarea barierelor în calea schimbării furnizorului (cum ar fi portabilitatea conturilor bancare), prezintă o importanţă deosebită din perspectiva autorităţii naţionale de concurenţă, se mai arată în raport.

Pentru retragerea de numerar de la ATM-urile proprii, doar bănci precum Banca Transilvania, ING Bank sau Marfin Bank nu percep comision. Cele mai multe bănci percep un comision de 0,2%, maximul de 0,25% fiind utilizat doar de BCR şi Bancpost, precizează raportul citat.

În ceea ce priveşte retragerea de numerar de la un ATM din afara reţelei proprii, comisioanele încasate de bănci de la clienţii persoane fizice prezintă un grad mai mare de variabilitate. Cel mai înalt comision este perceput din nou de către BCR, acesta atingând nivelul de 1% + 6 lei, în timp ce tariful celor mai multor bănci nu depăşeşte 0,5% + 2,5 lei.

Tarifele pentru tranzacţii internaţionale - retrageri de numerar în afara României - variază de la bancă la bancă: toate comisioanele depăşesc pragul de 1% din valoarea tranzacţiei, acestuia adăugându-i-se o suma fixă în lei sau valută, în funcţie de bancă. Comisionul maxim înregistrat este de 2% + 10 lei (Libra Internet Bank), remarcă specialiştii Consiliului Concurenţei.

Deşi cele mai multe bănci păstrează comisionul de 0,2% la fiecare tranzacţie, se poate observa o uşoară creştere a tarifelor în ultima perioadă de timp. Cea mai notabilă modificare se înregistrează în cazul tarifelor percepute de BCR (de la 0,2% min. 0,5 lei la 1,75% min. 5 euro), fiind urmată de Raiffeisen Bank (de la 0,2% min. 0,2 lei la 1,5% min. 1 EUR). Acestea sunt, de altfel, şi cele mai înalte tarife percepute pentru retragerea de numerar în reţeaua de ATM-uri proprii, au comentat reprezentanţii Consiliului Concurenţei.

La nivel naţional, Consiliul Concurenţei a instrumentat o investigaţie sectorială în scopul identificării eventualelor practici anticoncurenţiale pe piaţa serviciilor de plăţi cu carduri şi a potenţialelor disfuncţionalităţi ale acesteia, care acţionează în detrimentul bunăstării consumatorului. Investigaţia a scos în evidenţă mai multe probleme de concurenţă, importante pe piaţa naţională a cardurilor de plată, printre care modul de determinare şi nivelul comisioanelor interbancare pe piaţa cardurilor.

În vederea găsirii celei mai bune soluţii prin care aceste comisioane interbancare să fie reduse substanţial, Consiliul Concurenţei a iniţiat discuţii, cu autorităţi guvernamentale, dar şi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri, cu privire la necesitatea adoptării unei reglementări pentru plafonarea nivelului comisionului interbancar, reglementare care ar putea aduce beneficii pentru consumatori, prin reducerea preţurilor de vânzare (transferarea către consumatori a economiilor generate la comercianţi din reducerea comisioanelor interbancare).

Ca rezultat al acestor demersuri şi pentru a asigura consistenţa între tendinţa înregistrată la nivel european şi prevederile la nivel naţional, Ministerul Finanţelor Publice, în colaborare cu Consiliul Concurenţei, a elaborat un proiect de lege pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar, incluzând şi plafonarea comisioanelor interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cardurile de credit, potrivit raportului citat. S-a introdus şi o perioadă de graţie de şase luni până la implementare, iar aceste plafoane se aplică tranzacţiilor între băncile acceptante şi băncile emitente aflate pe teritoriul României. Cu toate acestea, sunt exceptate de la aplicare operaţiunile cu carduri comerciale, retragerile de numerar de la bancomate şi operaţiunile cu carduri emise de sisteme tripartite de plată cu cardul. Nerespectarea acestor plafoane este sancţionată cu amendă, mai precizează sursa citată.

Proiectul de lege, aprobat de Guvern (2 aprilie 2014), cu avize favorabile din partea Consiliului Legislativ şi BNR, se află acum în dezbatere în Senat. Pentru a intra în vigoare, este necesar ca proiectul să fie aprobat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, potrivit Consiliului Concurenţei.