English
Consiliul Fiscal a estimat că deficitul bugetar al ţării noastre va fi în jur de 6,4% din PIB în 2024, dacă nu se va recurge din nou la o tăiere drastică a cheltuielilor de capital, deşi programarea oficială este de 5% din PIB, se menţionează în Raportul de analiză a convergenţei "România - Zona Euro Monitor; Europa şi pierderea dividendului păcii", întocmit de o echipă condusă de academicianul Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.
"Este greu de imaginat o scădere a acestui deficit în anii următori fără venituri fiscale suplimentare. În 2025 se va simţi şi impactul deplin al reformei pensiilor, care înseamnă circa 1,6 la sută din PIB. Este aici o vulnerabilitate majoră a economiei, ce este atenuată, parţial, de nivelul încă rezonabil al datoriei publice (sub 50 % din PIB), de resurse europene mari prin Cadrul Financiar Multianual (CFM) şi Planul National de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Rezervele valutare de la BNR ilustrează intrarea masivă de bani europeni. Este de observat că în 2023 a avut loc o reducere a deficitului de cont curent (ajuns la circa 7% din PIB, faţă de peste 9% în 2022), pe seama, în principal, a ameliorării raportului de schimb", se menţinează în raport.
Conform echipei conduse de academiciuanul Dăianu, consolidarea fiscală este îngreunată şi de confuzii în dezbaterea publică. "Unii afirmă că atât timp cât investiţiile publice sunt în preajma deficitului bugetar finanţele publice nu sunt primejduite. Este o teză falsă, ce ignoră că mult din investiţiile publice sunt fonduri europene. Iar banii europeni nu finanţează deficit bugetar - ele se văd pe ambele părţi ale bugetului public. Deficitul bugetar se finanţează de pe piaţa internă şi cea externă. Nici deficitul de cont curent nu este acoperit de bani europeni; finanţarea se face prin investiţii străine directe şi împrumuturi. Banii europeni pot limita însă deficitul de cont curent, aşa cum fac remiterile", se arată în document.
Potrivit sursei menţionate, banii europeni sunt un mare beneficiu al apartenenţei noastre la UE, aşa cum NATO este centura de securitate pentru România. "Banii europeni susţin reforme necesare, contribuie la dezvoltarea infrastructurii de bază, la susţinerea educaţiei şi sănătăţii publice, sprijină balanţa de plăţi, etc. Aceste resurse ajută România să nu sufere o deteriorare a riscului suveran", se arată în document.
"Ţara noastră se află în PDE şi Guvernului, potrivit noului cadru de guvernanţă economică (fiscală) din UE, i se cere să trimită un program clar (şi ca orizont de timp) de consolidare fiscală, ce ar avea ca instrument operaţional controlul cheltuielilor nete. Acest program trebuie să ţină cont de impactul reformelor sistemului de pensii şi al celui de salarizare, care măresc cheltuielile rigide ale bugetului şi complică procesul de consolidare fiscală", se arată în raport.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Muzică pe Titanic !
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2024, 21:30)
Faptul ca ai cheltuieli rigide (pensii, alocații) înseamnă ca, după alegeri, guvernul va mari taxele la cer, fix ca-n 2010 de după anul de huzur 2009...cu recesiune minim 3 ani (tot ca-n 2010-2013)...
2. Absolut aberant
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2024, 21:42)
Absolut aberant. Intr-o tara cu crestere economica fulminanta, lumea traieste in lipsuri majore ca sa aiba bani alde Iohannis de tocat pe armement de la americani.
Din 2025 lumea va fi efectiv jupuita de 3 randuri de piele cu majorarile de taxe impuse de camatarii planetei.
3. meritocratia evaluata de prostocratie
(mesaj trimis de anonim în data de 16.04.2024, 01:00)
Deja sufera meritocratia din sistemul bugetar
Argumentele Consiliului Legislativ pentru eliminarea evaluării lunare a detinatorului de titlu de doctor pentru acordarea indemnizației:
Caracter arbitrar: Prevederea referitoare la verificarea lunară a activității pentru acordarea sporului de doctorat are un caracter arbitrar. Aceasta implică o evaluare subiectivă și poate duce la interpretări diferite în funcție de persoana care efectuează evaluarea. Astfel, există riscul ca acordarea sporului să fie influențată de factori subiectivi sau de relațiile personale, ceea ce contravine principiului echității și transparenței.
Imposibilit atea realizării practice: Evaluarea lunară a activității pentru acordarea sporului de doctorat este practic imposibil de realizat în mod eficient și corect. Un specialist care deține titlul de doctor folosește toate cunoștințele dobândite în domeniul său pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, iar separarea acestor cunoștințe de cele dobândite prin alte modalități de formare este dificilă sau chiar imposibilă. Astfel, nu se poate evalua distinct modul în care cunoștințele obținute prin doctorat contribuie la activitatea suplimentară.
Incertitudin ea venitului lunar și anual: Evaluarea lunară a activității pentru acordarea sporului de doctorat conduce la incertitudinea venitului lunar și anual al personalului plătit din fonduri publice. Această incertitudine afectează stabilitatea financiară a angajaților și poate genera frustrări și nemulțumiri în rândul acestora. Astfel, eliminarea acestei prevederi ar contribui la asigurarea unei predictibilități mai mari în ceea ce privește veniturile lunare și anuale.
Necesitatea respectării principiilor constituționale: Eliminarea evaluării lunare a activității pentru acordarea sporului de doctorat este necesară pentru respectarea principiilor constituționale, cum ar fi principiul legalității și principiul securității juridice. Stabilirea modalității de evaluare a sporului de doctorat nu ar trebui să fie reglementată prin lege organică și nici printr-un act individual sau prin fișa postului, pentru a asigura respectarea principiilor de predictibilitate și legalitate.
În concluzie, eliminarea evaluării lunare a activității pentru acordarea sporului de doctorat ar contribui la eliminarea caracterului arbitrar al acestei prevederi, la asigurarea unei predictibilități mai mari în ceea ce privește veniturile angajaților și la respectarea principiilor constituționale.
4. mai concret
(mesaj trimis de anonim în data de 16.04.2024, 01:08)
Caracter arbitrar: Această prevedere contravine principiului legalității și previzibilității normei, încălcând astfel prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, care stabilește că autoritățile publice trebuie să acționeze în conformitate cu legea. Eliminarea acestei prevederi ar asigura respectarea acestui principiu fundamental.
Imposibilitate a realizării practice: Articolul 14 din Legea-cadru nr.153/2017 stabilește că personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de indemnizație lunară doar dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul și dacă are prevăzute în fișa postului atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar. Această evaluare lunară este practic imposibil de realizat în mod eficient și corect, dat fiind că cunoștințele dobândite în timpul doctoratului se îmbină cu celelalte cunoștințe și abilități ale angajatului, făcând dificilă o evaluare distinctă.
Incertitudinea venitului lunar și anual: Prevederea privind evaluarea lunară a activității pentru acordarea sporului de doctorat conduce la incertitudinea venitului lunar și anual al angajaților. Această incertitudine poate afecta stabilitatea financiară a acestora și poate genera nemulțumiri. Eliminarea acestei prevederi ar asigura o predictibilitate mai mare în ceea ce privește veniturile lunare și anuale ale personalului plătit din fonduri publice.
Necesitatea respectării principiilor constituționale: Eliminarea evaluării lunare a activității pentru acordarea sporului de doctorat este necesară pentru respectarea principiilor constituționale, cum ar fi principiul legalității și principiul securității juridice. Stabilirea modalității de evaluare a sporului de doctorat nu trebuie să fie reglementată prin lege organică, nici printr-un act individual sau prin fișa postului, pentru a asigura respectarea principiilor de predictibilitate și legalitate.
Prin urmare, eliminarea evaluării lunare a activității pentru acordarea sporului de doctorat ar contribui la eliminarea caracterului arbitrar al acestei prevederi, la asigurarea unei predictibilități mai mari în ceea ce privește veniturile angajaților și la respectarea principiilor constituționale.
5. Toate tarile din EU au deficitele mari
(mesaj trimis de anonim în data de 16.04.2024, 17:09)
Nu numai ca deficitele tuturor tarilor EU sunt mai mari chiar decat derogarea de la tratatele EU dar cresc urmare a cresterii cheltuielilor de inarmare , asistenta militara pt Ucraina , refugiati , migranti , costurile cu energia si autoflagelarea cu impunerea de sanctiuni exact pe ce Europa are nevoie ca sa produca ceva .Deci cresc deficitele prin asumare de la varful EU !