CONSILIUL FISCAL: "Punctul de plecare al deficitului bugetar pentru 2021 - cel puţin 7,5% din PIB"

Punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 ar fi de cel puţin 7,5% din PIB, chiar admiţând expirarea măsurilor temporare de sprijin aprobate de Guvern şi revenirea economiei prognozată de CNSP, adică o creştere economică de 4,9% pentru anul 2021, se arată în opinia Consiliul Fiscal (CF) cu privire la cea de-a doua rectificare a bugetului general consolidat. Deficitul bugetar reprezintă cheltuielile statului care nu pot fi acoperite din veniturile la buget şi deci sumele care trebuie împrumutate pentru a finanţa respectivele cheltuieli.

Specialiştii CF arată că aceste perspective ale bugetului public reclamă o prudenţă sporită în adoptarea oricăror măsuri de politică fiscal-bugetară şi identificarea din timp a unei strategii graduale şi coerente de consolidare bugetară, care să minimizeze costurile economice şi sociale asociate.

CF notează în document: "Chiar dacă măsurile de tip one-off implementate de România pentru susţinerea economiei (în cuantum de cca. 1,5-2% din PIB, posibil mai înalte) vor fi expirat şi nu vor mai afecta execuţia bugetară, nivelul înalt al deficitului structural şi măsurile deja adoptate (i.e. majorarea pensiilor şi a alocaţiilor pentru copii în cuantumul decis recent) fac ca punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul următor să fie de cel puţin 7,5% din PIB, chiar admiţând revenirea economiei previzionată de CNSP - creştere economică de 4,9% pentru anul 2021".

Specialiştii Consiliului Fiscal arată că majorarea punctului de pensie cu 14%, în locul unei majorări de 40%, implică un efort bugetar de 3,6 miliarde de lei în anul 2020 şi respectiv 10,92 miliarde de lei în anul 2021, decizia reducând gradul de deteriorare a finanţelor publice. CF a atenţionat în mai multe rânduri că deşi creşterea pensiilor reprezintă în mod evident un obiectiv valid, o majorare cu 40% este incompatibilă cu dezideratul de asigurare a disciplinei fiscal-bugetare, respectiv cu obiec­tivul reducerii deficitului bugetar sub 3% din PIB.

Reconsiderarea procentului de majorare a pensiilor, o măsură cu impact important asupra construcţiei bugetare pe anul 2021, ar fi trebuit inclusă într-un cadru fiscal-bugetar pe termen mediu, opinează Consiliul Fiscal, care adaugă că atât momentul luării acestei decizii (cu două săptămâni înainte de aplicare), cât şi abordarea discreţionară a procentului de majorare reliefează un caracter ad-hoc al deciziilor de politică fiscală şi o planificare bugetară deficitară.

"Guvernul a decis cu ocazia celei de-a doua rectificări bugetare o majorare de 14% a punctului de pensie ceea ce implică un efort bugetar important, de 3,6 mld. lei în anul 2020 şi respectiv 10,92 mld. lei în anul 2021. Această măsură conduce la menţinerea ponderii în PIB a cheltuielilor cu pensiile în anul 2021 la nivelul din anul curent admiţând prognoza CNSP privind creşterea economică din anul următor şi fără alte majorări subsecvente. Comparativ cu varianta anterioară a legii, această decizie implică cheltuieli bugetare mai reduse cu 6,8 mld. lei la nivelul anului 2020 şi cu 20,3 mld. lei la nivelul anului 2021, ceea ce limitează deteriorarea puternică a deficitului bugetar. Mai concret, dacă s-ar fi operat creşterea punctului de pensie cu 40%, cheltuielile cu pensiile ca pondere în PIB ar fi fost mai ridicate cu 0,6% din PIB în anul 2020 şi cu 1,8% din PIB în anul 2021 faţă de situaţia curentă descrisă de o majorare de 14% a punctului de pensie", arată CF.

• CF: Implementarea unor măsuri de majorare a cheltuielilor permanente va implica, ulterior, adoptarea de măsuri corective suplimentare de o dimensiune echivalentă

CF apreciază că o abordare bazată pe reguli în ceea ce priveşte indexarea pensiilor (prevăzută de altfel de lege) ar aduce beneficii multiple din perspectiva stabilităţii sistemului de pensii şi ancorării aşteptărilor participanţilor, sustenabilităţii fiscale şi programării bugetare.

Reprezentanţii CF mai adaugă: "Majorarea cheltuielilor bugetare cu pensiile nu poate face abstracţie de situaţia BGC, al cărui deficit primar si structural se plasează în prezent la niveluri foarte ridicate, care reclamă în mod evident iniţierea unui proces de corecţie, ecartul faţă de pragul de 3% din PIB stabilit de procedura de deficit excesiv fiind însemnat. Într-un astfel de context, implementarea unor măsuri de majorare a cheltuielilor permanente va implica ulterior adoptarea de măsuri corective suplimentare de o dimensiune echivalentă".

Consiliul Fiscal mai arată că pentru România, problema dezechilibrelor macroeconomice - deficitul de cont curent (4,6% din PIB în 2019) şi deficit bugetar structural (peste 4% din PIB) relativ mari, cât şi persistenţa unor presiuni mari pe buget pentru creşterea de cheltuieli permanente, în condiţiile în care veniturile fiscale şi bugetare sunt printre cele mai joase în UE, reclamă o corecţie macroeconomică în viitorul nu îndepărtat pentru a păstra accesul la finanţare pe pieţe şi ratingul de ţară.

"Deficitele iniţiale mari nu au permis BNR să fie la fel de agresivă cu reducerea ratei de politică monetară cum s-a întâmplat în alte economii învecinate. Aceste deficite iniţiale şi presiuni de cheltuieli permanente pe buget explică de ce România se finanţează la costuri considerabil mai mari pe pieţe (locală şi externă) decât Cehia, Ungaria, Polonia, ţări cu care ne comparăm cel mai adesea şi care nu sunt în zona euro. Această corecţie este necesară şi având în vedere că România este sub incidenţa procedurii de deficit excesiv şi în pers­pectiva reluării aplicării regulilor fiscale europene în 2022", arată CF.

Specialiştii instituţiei mai adaugă că "absorbţia resurselor europene din cadrul financiar multianual şi din Planul european de redresare, care cumulate ajung la aproximativ 80 miliarde de euro (din care trebuie dedusă contribuţia României la bugetul UE şi la Planul de redresare), vor reduce nevoia de finanţare de pe pieţele financiare şi vor susţine cererea şi oferta agregate interne, permiţând, astfel, o traiectorie de corecţie macroeconomică mai lină, compatibilă şi cu promovarea unei politici fiscale anti-ciclice pe termen scurt".

• CF reiterează că este absolut necesară creşterea veniturilor fiscale (bugetare) pentru a face faţă unor crize viitoare şi pentru a avea un buget public mai robust.

CF reiterează că este absolut necesară creşterea veniturilor fiscale (bugetare) pentru a face faţă unor crize viitoare şi pentru a avea un buget public mai robust.

"Este falsă teza că aceste venituri nu pot fi mărite având în vedere experienţa altor state cu structuri economice şi instituţionale similare din UE. Dar este nevoie de voinţă politică şi învingerea unor reţele de rezis­tenţă în societate", mai spun reprezentanţii Consiliului Fiscal.

În condiţiile noilor parametri bugetari, dimensiunea necesarului de finanţare publică al României pentru anul 2020 este de circa 13% din PIB.

CF apreciază reuşita până acum în asigurarea unei mari părţi din necesarul de finanţare a statului român pentru anul 2020, însă notează: "Deşi acoperirea necesarului de finanţare pentru acest an este asigurată în largă măsură, mult mai problematică ar putea fi acoperirea acestuia pe termen mediu. Este greu de crezut că pieţele financiare vor tolera pentru o perioada îndelungată niveluri înalte ale deficitului bugetar, chiar dacă regulile fiscale în UE vor rămâne suspendate şi în 2021. Capacitatea de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice care ajunge la scadenţă reprezintă o constrângere foarte «dură» asupra politicii fiscal-bugetare. În acest context, o corecţie care să conducă pe termen mediu la niveluri mult diminuate ale deficitului bugetar şi care să ancoreze aşteptările creditorilor către o traiectorie sustenabilă a politicii fiscal-bugetare este obligatorie. Anunţarea unui plan multi­anual credibil de consolidare fiscală ar putea să ofere răgazul necesar pentru o abordare graduală, care să afecteze cât mai puţin revenirea economiei".

CF consideră totodată că proiecţia avută în vedere în cadrul rectificării ar putea prezenta unele riscuri ale unei evoluţii mai defavorabile.

"Putem corobora acest fapt cu proiecţia unui deflator al PIB de 3,7% (ce determină, astfel, un PIB nominal aproape neschimbat în raport cu anul 2019) care, având în vedere ultimele evoluţii ale inflaţiei, pare a prezenta riscul unei evoluţii mai atenuate a preţurilor şi, în consecinţă, a unei dinamici mai reduse a PIB nominal", arată CF.

Specialiştii mai adaugă că scenariul de bază al CF, al unei contracţii a PIB real de 4-6%, îşi păstrează validitatea şi continuă să fie, atât pe baza informaţiilor recente, cât şi a revizuirilor de prognoză operate de alte instituţii, scenariul cu cea mai mare probabilitate de materializare.

Amintim că Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează în rectificare o contracţie a PIB de 3,8%.

• Consiliul Fiscal: Fondurile europene - ancoră a redresării economice

Consiliul Fiscal mai arată că România ar putea beneficia de fonduri pentru finanţarea investiţiilor de aproape 10 miliarde de euro în 2021 şi 2022 şi încă 4 miliarde de euro în 2023 (la care s-ar adăuga circa 3 miliarde de euro pe an în următorii 5 ani din împrumuturi) doar din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR), pentru susţinerea ieşirii din criză, relansării economiei şi creşterii capacităţii de rezistenţă la şocuri.

Aceşti bani europeni ar degreva presiunile asupra efortului investiţional al bugetului general consolidat, mai arată CF.

"Domeniile prioritare ale investiţiilor eligibile vizează mari proiecte de infrastructură (autostrăzi, căi ferate), agricultură şi protecţia mediului (amenajarea teritoriului, sisteme de irigaţii, combaterea eroziunii solului, împăduriri, ecologizare platforme industriale), sănătate publică (extindere/reabilitare/ modernizare spitale şi dotarea cu echipamente medicale), cercetare în domeniul transferului tehnologic, infrastructură edilitară ş.a. Investiţii în domenii menţionate mai sus nu ar trebui să întâmpine probleme de eligibilitate, răspunzând nu numai la nevoi acute ale României, ci şi fiind compatibile cu noi cerinţe la nivel european privind Pactul Verde, modernizarea şi creşterea rezilienţei sistemelor economice. Absorbţia fondurilor europene rambursabile şi nerambursabile, cu impact favorabil direct şi indirect asupra consolidării fiscale, reprezintă şi o ancoră a standing-ului financiar şi economic al României (ratingului de ţară), de care depinde accesul pe pieţele de capital şi acoperirea necesităţilor de finanţare, chiar dacă la randamente relative înalte. În acest sens, elaborarea PNRR şi fundamentarea acestuia sunt de o importanţă vitală pentru ca Romania să se bucure de o percepţie cât mai favorabilă în mediile financiare internaţionale. Este de subliniat însă, că standing-ul financiar al României depinde esenţial de consolidarea fiscală/bugetară, care poate fi ajutată considerabil de absorbţia de fonduri europene", punctează CF.