Constituţia pune legea la colţ şi logica cu botul pe labe

Publicarea motivării CCR (Curtea Constituţională a României) a deciziei de a declara neconstituţional articolul din Codul de Procedură Penală privind abilitatea de a face interceptări cu mijloace tehnice a stârnit, cum era firesc, reacţii multiple şi, nefiresc dar deja obişnuit în peisaj, reacţii care îndepărtează discuţia publică de la esenţă.

Mă văd nevoit, asumându-mi înjurăturile şi batjocura juriştilor care, din cauza faptului că nu aparţin breslei, îmi vor contesta competenţa înainte de analiza logica celor afirmate, să fac câteva observaţii.

Documentul emis de Curtea Constituţională afirmă: "Curtea conchide că actele îndeplinite de organele prevăzute la art.142 alin.(1) teza a doua din Codul de procedură penală reprezintă procedee probatorii care stau la baza procesului-verbal de consemnare a activităţii de supraveghere tehnică, ce constituie un mijloc de probă. Pentru aceste motive, organele care pot participa la realizarea acestora sunt numai organele de urmărire penală. Acestea din urmă sunt cele enumerate la art.55 alin.(1) din Codul de procedură penală, respectiv procurorul, organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare şi organele de cercetare penală speciale".

Site-ul televiziunii de ştiri România TV a publicat miercuri textul motivării într-o variantă adnotată şi explicată. Astfel, www.romaniatv.net afirmă: "SRI nu are competenţe de cercetare judiciară, ci doar atribuţii de siguranţă naţională. Cu alte cuvinte, nici dacă se modifică sintagma declarată neconstituţională nu se poate introduce în enumerare SRI".

Analiza RTV nu e semnată. Atrage atenţia pentru că este atent şi competent redactată, în totală discordanţă cu materialele scrise de redacţie. Nimeni nu va suspecta pe Simona Gheorghe, pe Ionela Năstase sau alţi ciutaci, nici măcar pe Romica Jurcă, de o asemenea capacitate de analiză... Articolul, de import, în mod evident, îşi propune mai mult decât o explicare pe înţelesul publicului neofit, doreşte să inducă nişte concluzii nescrise. Cine doreşte aceasta?

Interpretarea e importantă, dacă porneşte de la cineva cu greutate, pentru că decade din calitatea de probă orice material propus de către Serviciul Român de Informaţii.

"SRI nu are competenţe de cercetare judiciară, ci doar atribuţii de siguranţă naţională", pare un truism indicat pentru a sublinia legitimitatea logică a Curţii.

În fapt, înregistrările cu mijloace tehnice realizate de către serviciu folosesc în mai mică măsură ca indicii şi în mai mare măsură ca mijloc de proba.

Orice acţiune întreprinsă în cauze de siguranţă naţională are nevoie de dovada calităţii legale în care a fost făcut demersul. În egală măsură, consecinţa oricărei activităţi de protecţie, profilaxie şi gestiune a unui eveniment care ar pune în pericol Statul Român, va fi identificarea, prinderea şi pedepsirea făptuitorilor. Aceştia vor ajunge în mod obligatoriu în faţa unei instanţe de judecată, iar dovezile furnizate de SRI vor trebui evaluate legal şi procedural. Dacă transcrierile, numite impropriu "stenograme", vor fi calificate conform literei legii ca neavînd valoare de probă, atunci majoritatea informaţiei nu va fi acceptată de instanţe. Deci siguranţa naţională şi tribunalele nu mai au de-a face una cu altele. SRI va lucra departe de puterea judecătorească, va deveni o societate secretă, o adunătură de vigilantes semi-clandestini.

Şeful SRI Eduard Hellvig a afirmat în mod surprinzător: "Decizia CCR are un impact cert asupra securităţii naţionale, nu vor mai putea face obiectul instrumentării cu mijloace tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj, trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră".

De ce s-a grăbit Hellvig să tragă asemenea concluzii? Vrea doar să sperie lumea că să-şi păstreze/recapete anumite drepturi? Chiar crede că aşa va fi? Situaţie în care vrea să accepte formal, oficial decizia sau doreşte să insinueze că se va opune în interes naţional?

Augustin Zegrean (n.r. preşedintele CCR) bagatelizează, refuză oricum să admită că decizia CCR ar fi dorit sau va provoca efecte majore: "Noi nu am făcut nimic dezastruos, am înlăturat doar două-trei cuvinte".

Cum se va reflecta noua măsură CCR în procesele penale pe rol şi în cele care au generat deja autoritatea de lucru judecat?

"Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reaminteşte caracterul erga omnes şi pentru viitor al deciziilor sale, prevăzut la art.147 alin.(4) din Constituţie. Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-de, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată [a se vedea Decizia nr.895 din 17 decembrie 2015, (par.28)]. În ceea ce priveşte hotărârile definitive, această decizie poate servi ca temei 25 de revizuire, în baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedura penală, în această cauză, precum şi în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare, înaintea datei publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I."

Deci, pentru cauzele pe rol e clar, pentru cele soldate cu hotărîri definitive mai puţin.

Dacă "probele obţinute cu ajutorul SRI sînt lovite de nulitate" şi aceasta va afecta dosarele în curs şi nu şi pe cele încheiate prin sentinţă definitivă, înseamnă că există un dublu standard de evaluare a calităţii de probă din punct de vedere procedural, încălcîndu-se mai multe principii - egalitatea de tratament, practica unitară, aplicarea legii mai favorabile faţă de inculpat etc.

Un probatoriu alcătuit în mod vicios e un malum in se, nu un malum prohibitum.

Furnizarea de dovezi invalide este un act reprobabil în percepţia biologică, este descris în practica creştină, în sharia, în cutume, a generat diverse principii de drept, este greşită în accepţiune generală.

Pe plai mioritic, puţină lume şi-a bătut capul cu asemenea chestiuni.

Ca interes, a primat banul. La noi, totul e tratat ca o afacere.

Kovesi a declarat: "Avem nevoie de fonduri suplimentare!" Şefa DNA arată şi că structura va necesita o suplimentare a echipamentelor tehnice, angajarea sau detaşarea mai multor poliţişti, etc. Deci totul se rezumă la administrativ...

DIICOT vrea serviciu tehnic şi a şi calculat: are nevoie de 20 milioane de euro şi de 200 de oameni noi. Daniel Horodniceanu, Procurorul Şef al DIICOT, n-a avut vreme să-şi bată capul cu chestiuni de drept, a chemat contabilii la el şi a aflat cît poate să ceară de la buget...

Cred că angajaţii săi deja au dat sfoară în ţară să afle de unde să rostuiască echipamentele cele noi, pun mîna în foc că se şi estimează ce scule au de vînzare anumite firme pentru a se întocmi specificaţiile tehnice...

Cu dreptul nu şi-au bătut capul prea mult nici alţi oficiali...

Augustin Zegrean a spus: "Nimeni dintre cei care au făcut fapte penale nu va scăpa de pedeapsă datorită acestei decizii". De unde ştie?!? Nu mai sunt judecătorii suverani? Nu mai hotărăsc ei ce dovezi acceptă şi ce nu? Era nevoie de această îndrumare, de lumina ieşită pe gura acestui far călăuzitor? De ce ni se pune oral ceea ce nu ni se spune în scris? Şi cum se va scrie cînd se va scrie?

Curtea a hotărît că o sintagmă e neconstituţională. Mai departe, legiuitorul va trebui să creeze o altă sintagmă, constituţională, care să amendeze textul de lege ciumpăvit.

O serie de alte măsuri se va impune şi va trebui statornicită o practică.

Vineri se întruneşte CSAT... E mai serios decît zice Zegrean, că a dat cu pastă corectoare pe o filă...

Despre cum va acţiona în fapt modificarea CCR, Daniel Morar zice: "Probele considerate ca fiind obţinute în mod nelegal nu sînt înlăturate în mod automat. (!!!) Curtea Constituţională a explicat acest lucru în cuprinsul deciziei 383/2015, acolo unde a statutat că aceste nelegalităţi urmează regimul nulităţilor absolute şi relative. Nulităţile absolute sînt cele prevăzute în mod expres în CPP, iar nulităţile relative sînt toate celelalte neregularităţi. Ceea ce este cel mai important este că aceste nulităţi relative nu pot fi ridicate decît pînă la un anumit moment procesual şi doar dacă neregularitatea actului nu poate fi înlăturată altfel. Judecătorii ştiu toate aceste lucruri şi vor proceda în consecinţă de la caz la caz."

Adică neconstituţionalitatea conduce la o nulitate relativă...

Doi reprezentanţi al instanţei care a emis o decizie clară ne aruncă în nebulos, unul bagatelizează, celălalt nuanţează periculos.

Cu hotărîrile definitive ce se întîmplă?

Textul CCR arată că decizia poate constitui temei de revizuire în anumite condiţii.

Singura explicaţie logică şi pe înţelesul tuturor a dat-o fostul preşedinte Traian Băsescu la România TV, arătînd că hotărîrea Curţii implică doar pronunţările formulate în temeiul noului cod, după o anumită dată, deoarece textul declarat neconstituţional este cel cuprins în noile reglementări şi nu în cele anterioare.

Cu toate acestea, dreptatea pe care i-aş da-o lui Băsescu e relativă. Redescrierea calităţii legale a unui furnizor de probe va crea probleme de logică şi interpretare cu siguranţă.

Încă o chestiune... În afară de interceptările telefonice sau ale poştei electronice, realizate de către SRI în folosul, să zicem, DNA, există în dosare o seamă de transcrieri ale unor înregistrări ambientale, microfoane purtate direct de denunţători etc. Ce se va face? Un scrupulos inventar al tehnicii? Adică, dacă microfonul purtat de un martor aparţine fizic DNA, proba e validă, dacă echipamentul se regăseşte în gestiunea SRI, proba nu mai e validă?

Pe de o parte, decizia CCR este una de bun simţ: un serviciu secret nu poate recolta dovezi împotriva propriilor cetăţeni în speţe de drept comun. Pe de altă parte, decăderea din toate poziţiile legale de urmărire şi supraveghere a unei structuri de securitate este periculoasă.

Brambureala iscată de interpretări juridice forţate şi părtinitoare va înclina ameţitor balanţa justiţiei după cum vor bate vînturile politicii.

Ca de obicei, şi cînd facem un lucru bun, tot prost ne iese...