Convergenţa la zona euro este pusă în pericol de deficitul extern

• Liviu Voinea, directorul de cercetare al Grupului de Economie Aplicată (GEA), ne-a spus că programul de convergenţă conţine mulţi indicatori care se contrazic

După examinarea programelor de convergenţă ale Ro­mâniei, Bulgariei şi Letoniei, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că există un pericol în privinţa aderării la zona eu­ro, pericol care vine din creşterea deficitelor externe. De aceeaşi părere este şi analistul economic Liviu Voinea, care consideră că ceea ce a semnalat Comisia Europeană a fost observat şi de FMI, în primul rând pentru faptul că programul de convergenţă "are o serie de neconcordanţe".

Comisia Europeană ne spune că ar trebui să fim atenţi la creşterea cheltuielilor publice, iar vecinilor bulgari li se recomandă un excedent bugetar "confortabil", pentru menţinerea stabilităţii macroe­conomice.

România, care beneficiază de o creştere economică mai puternică decât cea a Bulgariei şi se confruntă cu o majorare a deficitului extern, ar trebui să îşi amelioreze situaţia bugetară, spune Comisia Europeană. De asemenea, România ar trebui să controleze creşterea cheltuielilor publice şi să reexamineze structura acestora. Ţara noas­tră a prezentat programul de convergenţă pe 25 ianuarie, însă obiectivul deficitului de numai 0,9% din PIB va fi atins abia în 2011, deşi programul de convergenţă are termen în acest sens anul 2009. Situaţia este cauzată de faptul că strategia bugetară nu dă siguranţa depăşirii pragului de 3% al deficitului, consideră Comisia. Recomandarea instituţiei europene este ca ţara noastră să controleze creşterea majoră a cheltuielilor publice şi să planifice mai strict execuţia acestora.

"Problemele cu deficitul extern şi bugetar vor creşte anul acesta", ne-a declarat Liviu Voinea, directorul de cercetare al GEA. Domnia sa consideră că Programul de convergenţă are indicatori care se contrazic între ei, cum ar fi formarea brută de investiţii, care este în scădere ca pondere în PIB, împreună cu gradul mare de absorb­ţie a fondurilor UE (pentru care nu există o prognoză oficială). "Dacă spunem că avem un grad mare de absorbţie, inves­tiţiile ar trebui să crească şi, invers, ele ar trebui să scadă, dacă avem un grad redus de absorbţie, însă nu poţi vorbi de absorbţie cu grad ridicat şi, în acelaşi timp, de faptul că inves­tiţiile sunt în scădere ca pondere în PIB", a spus Liviu Voinea.

O altă inadvertenţă între indicatori este aceea a deficitului, care creşte în paralel cu săderea preconizată a inflaţiei.

Analistul economic este de părere că "întreg programul de convergenţă este discutabil pentru că acesta nu a fost dezbătut în Parlament şi inclusiv adoptarea euro în 2014 nu a întrunit un consens politic, ci doar o asumare din partea Guvernului".

Liviu Voinea spune că pentru a reflecta absorbţia fondurilor structurale "trebuie să creştem şi veniturile şi cheltuielile, însă veniturile sunt supraestimate, iar creşterea cheltuielilor, deşi este inflaţionistă, este subestimată, deoarece nu include asigurarea finanţării proiectelor europene până la returnarea banilor". Mai mult, directorul GEA aminteşte că în calculul deficitului nu a fost inclus Fondul Proprietatea, iar Legea bugetului comparată cu programul de convergenţă prevede alte venituri şi cheltuieli.

Potrivit Comisiei, Letonia duce o politică fiscală imprudentă, prin faptul că recurge la o relaxare fiscală. Letonia riscă, din cauza inflaţiei şi a dezechilibrului extern, să nu atingă creşterea economică propusă (9%), chiar dacă în 2006 a avut cea mai mare expansiune economică din Europa (11,5%).

"Sunt îngrijorat de faptul că ţările al căror program este examinat au în vedere o relaxare a politicilor fiscale într-un moment de creştere economică favorabilă", a declarat Joaquin Almunia, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare. Domnia sa a adăugat: "Acest lucru nu este în concordanţă cu obiectivul ce constă în gestionarea unor politici fiscale prudente şi asigurarea unei convergenţe durabile".

Liviu Voinea consideră, însă, că cele trei ţări (România, Bulgaria şi Letonia), deşi au probleme de deficit extern, nu pot fi comparate între ele. "Letonia este o economie mult prea mică în comparaţie cu România şi este complet deschisă, în timp ce Bulgaria are restricţii de politică monetară care îi frânează dezvoltarea", este de părere analistul economic.