COP16 - nevoia de a face "pace cu natura"

Într-un moment în care planeta noastră este supusă unor transformări ireversibile, experţii avertizează că este vital ca omenirea să ia măsuri concrete pentru a proteja biodiversitatea. Rapoartele Platformei Interguvernamentale privind Biodiversitatea şi Serviciile Ecosistemice (IPBES), echivalentul pentru biodiversitate al GIEC (Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice), subliniază degradarea rapidă a mediului natural şi consecinţele catastrofale pentru vieţuitoare şi ecosisteme. COP16, conferinţa internaţională privind biodiversitatea desfăşurată în Cali, Columbia, şi-a propus să abordeze aceste probleme majore şi să urmărească obiectivele stabilite prin Acordul Kunming-Montreal, care include 23 de măsuri esenţiale pentru conservarea naturii până în 2030.

• Un mediu degradat

Conform celor mai recente estimări, 75% din suprafaţa terestră a fost afectată de activităţile umane, incluzând pădurile defrişate şi ecosistemele distruse pentru agricultură şi urbanizare. Zonele umede, care au fost reduse cu 87% în ultimele trei secole, se numără printre cele mai afectate. Această degradare a habitatelor a provocat efecte majore asupra faunei sălbatice şi capacităţii solului de a susţine viaţa. Conform IPBES, "degradarea solurilor afectează bunăstarea a 3,2 miliarde de oameni", iar populaţia din regiunile aride ar putea creşte de la 2,7 miliarde în 2010 la 4 miliarde până în 2050. Pe lângă pierderea habitatelor, problemele generate includ scăderea calităţii aerului, infertilitatea terenurilor şi creşterea riscului de zoonoze (boli transmise de la animale la oameni).

• Specii în pericol de dispariţie

Un alt semnal de alarmă este declinul rapid al biodiversităţii. IPBES estimează că un milion de specii din cele opt milioane de pe Pământ sunt ameninţate cu dispariţia, un calcul bazat pe pierderi notabile în rândul insectelor polenizatoare, care joacă un rol critic în producţia alimentară globală. Printre speciile cele mai vulnerabile se află şi coralii, care susţin biodiversitatea marină şi protejează zonele de coastă. Conform estimărilor, o încălzire globală de 1,5°C ar duce la dispariţia a 70-90% dintre recifele de corali, în timp ce o creştere cu 2°C ar ameninţa 99% dintre aceste ecosisteme.

• "Cei cinci călăreţi ai Apocalipsei" pentru biodiversitate

ONU identifică cinci factori majori, exclusiv de origine umană, care provoacă distrugerea naturii. Supranumiţi "cei cinci călăreţi ai Apocalipsei", aceştia includ distrugerea habitatelor, exploatarea excesivă a resurselor, schimbările climatice, poluarea şi speciile invazive. Distrugerea habitatelor a dus la o pierdere de 2-11% din biodiversitatea globală în secolul XX, dar schimbările climatice ar putea deveni principala cauză a degradării naturale până în 2050.

• Impactul economic

Natura furnizează servicii esenţiale, iar economia globală depinde în mare măsură de acestea. Aproximativ 55% din PIB-ul global (echivalentul a 58.000 de miliarde de dolari) este legat direct de resursele naturale, în special în sectoarele agricole, silviculturii şi pescuitului. Poluarea apei, lipsa polenizatorilor şi riscul zoonozelor sunt exemple de provocări care afectează economia globală. În mod paradoxal, fondurile publice susţin adesea activităţi care dăunează mediului, precum extracţia combustibililor fosili sau agricultura intensivă. O estimare sugerează că aceste subvenţii dăunătoare pentru mediu ajung la 2.600 de miliarde de dolari anual. În cadrul Acordului Kunming-Montreal, s-a stabilit obiectivul de a reduce aceste subvenţii cu cel puţin 500 de miliarde de dolari anual până în 2030.

În ciuda gravităţii situaţiei, experţii subliniază că restaurarea naturii este posibilă şi necesară. Unul dintre obiectivele-cheie ale Acordului Kunming-Montreal este refacerea a 30% din terenurile degradate până în 2030. IPBES susţine că "beneficiile naturii sunt de zece ori mai mari decât costurile", motiv pentru care investiţiile în protecţia mediului sunt esenţiale. Criza biodiversităţii necesită o mobilizare urgentă, având în vedere că impactul pierderii ecosistemelor va continua să crească în următoarele decenii. Prin măsuri ferme şi o colaborare internaţională susţinută, omenirea poate spera să facă "pace cu natura" şi să construiască un viitor durabil. COP16 şi Acordul Kunming-Montreal reprezintă un pas important, dar implementarea acestor obiective va necesita un efort global constant şi susţinut.

Citeşte Creditarea verde - sprijin pentru un viitor sustenabil