Copiii vor avea ore în plus, adulţii - zile în minus

Ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a prezentat public planul-cadru pentru învăţământul gimnazial, aplicabil începând cu anul şcolar 2017- 2018. Vor fi introduse noi materii, numărul orelor săptămânale urmând să crească. În acelaşi timp, în Parlament se discută pe marginea modificării şi completării Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii - potrivit noului proiect, în cazul în care angajaţii şi angajatorii doresc să se lucreze 10 ore pe zi, se va trece la "săptămâna de lucru de patru zile". Practic, copiii vor avea mai multe ore pe săptămână, inclusiv zile în care vor studia şapte materii, în timp ce adulţii pot scăpa de o zi de lucru. Dezechilibrul este evident.

Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a prezentat noul plan-cadru pentru învăţământul gimnazial: "Timp de mai bine de trei luni, în urma celei mai ample consultări publice pe care a cunoscut-o educaţia în ultimii ani, am asistat la cea mai complexă dezbatere despre educaţie, nu doar despre planul-cadru. Decizia Ministerului Educaţiei este expresia consultării publice şi a vocilor care s-au făcut auzite în spaţiul public. Cred ca planul-cadru pe care l-am prezentat astăzi este cea mai bună variantă posibilă, ţinând cont de voinţa societăţii şi de posibilităţile actuale. Tot ceea ce proiectăm referitor la învăţământul gimnazial este orientat către profilul absolventului. «Miracolul» aşteptat ţine de noi, de paşii sistematici pe care îi vom face predictibil, cu inovare şi responsabilitate, fără a mai pune în joc viitorul copiilor noştri. (...) Accentul în toată această dezbatere despre ce învaţă un copil de gimnaziu trebuie să fie pe programele şcolare şi pe formarea cadrelor didactice, pregătirea lor pentru o nouă paradigmă în predare".

Conform Ministerului Educaţiei, "Planul-cadru pentru clasele V-VIII este însoţit de un profil solid al absolventului, elaborat în parteneriat cu specialişti în educaţie şi axat pe obiective clare, la final de ciclu, pe cele 8 competenţe-cheie: comunicare, matematică, ştiinţe şi tehnologii, competenţe digitale, a învăţa să înveţi, competenţe sociale şi civice, antreprenoriale şi competenţe de exprimare culturală.Un principiu important care stă la baza planului-cadru este acela de a oferi timp profesorului pentru inovare şi creativitate la clasă, însoţit de resurse educaţionale deschise. Astfel, 75% din timpul de la clasă va fi dedicat procesului de predare si evaluare, restul de 25% fiind la dispoziţia profesorului pentru recuperare, activităţi remediale sau de consolidare, în funcţie de nevoile constatate în munca la clasă. Alte noutăţi asociate planului-cadru pentru învăţământul gimnazial vizează reechilibrarea ponderii diferitelor arii curriculare, introducerea unei noi discipline (Informatică şi TIC) şi creşterea ponderii Curriculumului la decizia şcolii (CDS): între 1-3 ore în clasele V-VII şi între 1-4 ore în clasa a VIII-a. De asemenea, se asigură studierea sistematică a "noilor educaţii" în toţi anii de gimnaziu, în cadrul disciplinei Educaţie socială: Gândire critică şi drepturile copilului, Toleranţă şi educaţie interculturală, Educaţie juridică şi cetăţenie democratică, Educaţie economico-financiară şi antreprenoriat.

Secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar, Monica Anisie, a lansat o invitaţie către cadrele didactice: "Ministerul Educaţiei lansează un apel cadrelor didactice interesate să participe la elaborarea programelor şcolare aferente disciplinelor din planul-cadru pentru clasele V-VIII. Dorim implicarea tuturor celor interesaţi să vină cu creativitate, entuziasm şi cunoaştere în acest proces". Urmare a aprobării planului-cadru, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice organizează o procedură de selecţie a profesorilor interesaţi să participe în grupurile de lucru pentru elaborarea curriculumului la disciplinele/domeniile de studiu obligatorii din învăţământul gimnazial. Înscrierea potenţialilor candidaţi se face online, până pe 4 mai.

Pe de altă parte, în Parlament, la Camera Deputaţilor, se discută modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii. Potrivit proiectului de lege, "Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Fiecare angajator stabileşte împreună cu angajatul norma timpului de muncă, acesta putând fi şi de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe săptămână". Susţinătorii proiectului au ca argument faptul că în SUA, mai bine de 40% de companii au trecut la "săptămâna de lucru de patru zile" şi că măsura a fost primită foarte bine de angajaţi.