CORESPONDENŢĂ DIN MELBOURNE (AUSTRALIA) România, un potenţial pol de investiţii în Europa Centrală

Într-un peisaj economic european marcat de schimbări rapide şi de nevoia de adaptare la noile realităţi globale, România are toate atuurile pentru a deveni un hub major de investiţii în Europa Centrală şi de Est. Cu o poziţie strategică, acces la fonduri europene şi o economie în plină dezvoltare, ţara noastră este într-o pozitie bună de a atrage din ce în ce mai mult interesul investitorilor străini, în special în sectoare cheie precum infrastructura, transporturile, energia verde, digitalizarea şi industria manufacturieră.

Investiţiile în infrastructură şi transporturi apar ca priorităţi naţionale. Într-adevăr, construirea şi modernizarea drumurilor, căilor ferate şi porturilor reprezintă un element fundamental pentru a îmbunătăţi conectivitatea cu pieţele internaţionale şi pentru a creşte atractivitatea economică a României.

Proiectele de infrastructură deja în derulare, finanţate în mare parte din fonduri europene, sunt esenţiale pentru a facilita transportul mărfurilor şi pentru a îmbunătăţi mobilitatea forţei de muncă. Printre cele mai importante iniţiative se numără coridoarele de transport european care leagă România de reţeaua transeuropeană, precum şi modernizarea portului Constanţa, esenţial pentru comerţul internaţional. Aceste proiecte vor reduce timpii de tranzit, vor scădea costurile logistice şi vor face din România un punct strategic pentru companiile care doresc să investească în producţie, distribuţie şi export.

Consider că unul dintre cele mai dinamice domenii de dezvoltare trebuie să fie sectorul energetic. România beneficiază de un mix energetic divers, iar tranziţia către surse regenerabile devine tot mai accelerată. În contextul acestei tranziţii şi a preocupărilor legate de securitatea energetică şi al reducerii costului energiei, investitorii străini vor manifesta un interes crescut pentru finanţarea proiectelor de modernizare a infrastructurii energetice. Investiţiile în parcuri eoliene, ferme solare şi tehnologii de stocare eficientă a energiei vor contribui la creşterea independenţei energetice, prin reducerea importurilor de combustibili fosili, şi la reducerea emisiilor de carbon, aliniindu-se astfel la obiectivele de mediu stabilite la nivel european şi internaţional.

Proiectele de hidrogen verde şi biocombustibili sunt, de asemenea, în atenţia investitorilor străini, având potenţialul de a transforma România într-un furnizor important pe piaţa europeană a energiei curate. Implementarea reţelelor inteligente şi a soluţiilor pentru eficienţă energetică este o altă direcţie strategică ce atrage capital străin şi care va crea un motor de creştere pentru întreaga regiune.

România a devenit deja un jucător important în sectorul IT&C and high-tech, iar accelerarea digitalizării trebuie să fie un obiectiv esenţial pentru a menţine această tendinţă. Astfel, va fi nevoie să fie implementate programe guvernamentale de sprijin pentru inovaţie şi cercetare-dezvoltare menite să transforme ţara într-un centru de excelenţă tehnologică.

Ofertele de investiţii în inteligenţă artificială, automatizare, robotică şi securitate cibernetică sunt în creştere, iar companiile străine şi muiltinaţionalele care activează în aceste domenii privesc România ca o destinaţie atractivă pentru dezvoltare. Mai mult, integrarea acestor tehnologii emergente în industriile prelucrătoare şi manufacturiere poate stimula competitivitatea acestora la nivel global.

Trebuie folosit la maximum accesul la finanţare din partea Uniunii Europene, aceste fonduri trebuind să fie destinate modernizării infrastructurii şi tranziţiei energetice. Realizarea acestui obiectiv nu doar că va reduce costurile de finanţare ale proiectelor strategice, dar va permite şi transferul de expertiză şi va contribui la stabilizarea economiei, reducând presiunea asupra datoriei publice.

Colaborarea cu instituţii financiare internaţionale, precum Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, poate deschide noi oportunităţi pentru atragerea de capital privat. În plus, utilizarea eficientă şi transparentă a resurselor de capital poate contribui la îmbunătăţirea ratingului de credit al ţării, reducând astfel costurile de finanţare pentru proiectele viitoare.

Discuţiile recente pe care le-am avut cu un număr semnificativ de investitori internaţionali şi fonduri de investiţii au evidenţiat câteva măsuri esenţiale pentru atragerea unui flux constant de capital privat în România. Un element cheie este crearea unor zone economice speciale, cum ar fi parcurile industriale şi hub-urile de inovaţie, care să ofere facilităţi fiscale, regimuri administrative simplificate şi infrastructură modernă pentru companiile care doresc să îşi extindă operaţiunile în România.

În opinia mea, îmbunătăţirea legislaţiei pentru parteneriatele public-private (PPP) va permite realizarea unor proiecte de anvergură în infrastructură, energie şi industrie, atrăgând capital privat şi reducând presiunea asupra bugetului public. Finanţatorii strategici sunt interesaţi de pieţe stabile şi oportunităţi sigure, precum şi de modele de colaborare care le oferă predictibilitate şi rentabilitate pe termen lung.

Într-o perioadă în care investitorii globali caută proiecte bancabile şi sustenabile, ţara noastră oferă un mediu favorabil pentru astfel de iniţiative. Printr-o strategie integrată, axată pe infrastructură, energie, digitalizare şi parteneriate public-private, România îşi poate asigura un viitor economic prosper şi stabil.

Succesul acestei transformări va depinde de capacitatea autorităţilor de a implementa reforme structurale ambiţioase şi de a crea un mediu de afaceri competitiv care să atragă capital, tehnologii şi know-how de ultimă oră. Astfel, România nu doar că se va poziţiona ca un pilon regional de dezvoltare, dar va contribui şi la evoluţia economică globală, consolidându-şi rolul pe harta investiţiilor internaţionale.