CORESPONDENŢĂ DIN PRAGA Economiile românilor pentru renovarea locuinţei, departe de nivelul mediu din regiune

Aproape jumătate din gospodăriile din ţara noastră au nevoie de reparaţii, unele chiar urgente, potrivit datelor furnizate de băncile pentru locuinţe, însă banii necesari pentru renovarea fondului locativ naţional sunt greu de obţinut în condiţiile în care românii nu reuşesc să economisească la fel de mult precum cetăţenii celorlalte ţări din regiunea noastră.

Asociaţia Băncilor pentru Domeniul Locativ din România (ABDLR) arată că, la nivelul anului 2014, erau de şase ori mai multe credite ipotecare / persoană în Cehia şi Slovacia (unde valoarea medie a împrumutului era de circa 3.000 de euro) decât în ţara noastră, cu o medie de 500 de euro împrumutaţi pentru îmbunătăţiri în locuinţă.

Soluţia propusă de băncile pentru locuinţe de la noi, respectiv BCR şi Raiffeisen, rămâne instrumentul de economisire-creditare, numai că acest produs a fost luat în colimator anul trecut de Curtea de Conturi, care a acuzat cele două instituţii bancare de crearea unui mecanism ilegal de acordare a primelor de stat. Însă, reprezentanţii celor două bănci s-au apărat atunci spunând că au respectat legea naţională şi că aşteaptă clarificări de la Curtea de Conturi.

Între timp, Curtea nu a venit cu lămuriri, iar problema fondului locativ a rămas fără rezolvare, dar şi fără prea multe soluţii la orizont. Datele băncilor pentru locuinţe arată că un român are aproximativ jumătate din salariul brut al unui slovac, ceh sau croat, însă materialele de construcţie folosite în renovarea caselor şi apartamentelor au preţuri aproape similare în ţările din regiune. Totodată, ţara noastră are un nivel similar al preţurilor de consum al gospodăriilor faţă de Cehia, Croaţia sau Slovacia, potrivit sursei citate, care mai arată că românii economisesc jumătate faţă de cehi şi slovaci şi îşi planifică să economisească mai puţin.

În ceea ce priveşte depozitele bancare / persoană, valoarea medie înregistrată la noi este de 2.600 de euro, la nivelul anului 2014, sub rezultatele cetăţenilor din Croaţia şi Slovacia (8.000 euro), Cehia (10.900 euro) sau Austria (39.400 euro).

Băncile pentru locuinţe subliniază potenţialul încă insuficient exploatat al instrumentului de economisire - creditare, menţionând cele 7,47 milioane de gospodării care au nevoie de reparaţii. Un exemplu de urmat ar putea fi modelul Cehiei, care a reuşit să încheie circa şase milioane de contracte de economii pentru renovarea locuinţelor, dintr-un total de 10 milioane de case şi apartamente, la sfârşitul anului 2003, potrivit lui Jiri Plisek, CEO al Stavebni sporitelna, o bancă de locuinţe din Cehia. Domnia sa a prezentat, într-o întâlnire cu presa, câteva dintre avantajele sistemului de economisire pus la punct de peste 20 de ani în Cehia, spunând că are circa 700.000 de "friendly clients", adică acei clienţi care aleg să depună bani în sistemul colectiv de economisire, în timp ce 140.000 de cehi aleg să ia împrumuturi pentru renovarea locuinţei.

Şeful băncii din Praga a spus că misiunea instituţiei pe care o conduce este să aibă cât mai mulţi "friendly clients" în sistemul de economisire, astfel încât să existe posibilitatea acordării de împrumuturi, iar calitatea locuinţelor să fie îmbunătăţită la nivelul caselor şi apartamentelor din Vestul Europei.

În plus, Jiri Plisek a subliniat că atât bătrânii, cât şi copiii de doar câteva zile pot să beneficieze de contracte de economisire, metoda fiind una răspândită în Cehia. În schimb, la noi, această practică a fost "condamnată" de un raport al Curţii de Conturi care a arătat că băncile pentru locuinţe au încheiat contracte de economisire-creditare cu clienţi minori, subliniind că au existat chiar şi cazuri de contracte de credit pentru copii având vârste sub un an.