CORPORATE INTELLIGENCE AGENCY: Sub 1% dintre companiile din România înţeleg implicaţiile fenomenului Fake News în business

Nivelul crescut al concurenţei, interesele economice şi politice ale statelor, rezultate în imixtiuni în politica altora şi nevoia de câştiguri financiare sunt principalele motive pentru creşterea fenomenului de dezinformare.

Companiile targetate, în lipsa unor protocoale de contracarare a campaniilor de Fake News, riscă pierderi financiare şi reputaţionale iremediabile, în multe dintre cazuri.

La nivel mondial, dezinformarea cauzează pierderi financiare de aproximativ 78 de miliarde de dolari anual, iar aproape 90% dintre investitori consideră fenomenul ca risc major, potrivit unui studiu realizat de firma de securitate cibernetică CHEQ din Israel şi Universitatea din Baltimore.

Cu toate acestea, în România, conştientizarea acestui fenomen în rândul factorilor de decizie din companii este foarte redusă. În prezent, sub 1% dintre companiile din România iau în serios fenomenul Fake News şi au implementate proceduri pe care să le urmeze în cazul în care sunt ţinta unor astfel de campanii, potrivit unei analize a Corporate Intelligence Agency, companie de management al riscului dedicată mediului de afaceri.

"În prezent, este o epidemie de ştiri false care face tot mai multe victime. Astfel, dezinformarea s-a insinuat treptat şi ca potenţială strategie a mediului privat, care, în goana după profit sau consolidarea poziţiei pe piaţă, utilizează acest instrument pentru afectarea reputaţiei unor concurenţi, influenţarea valorii de piaţă a unor companii listate la bursă sau ca tactică de negociere în tranzacţii, fuziuni sau preluări ostile", spune Gabriel Zgunea, CEO Corporate Intelligence Agency.

Astfel, dezinformarea este o componentă elitistă a mecanismului de înşelare a persoanelor şi a intereselor companiilor care poate fi tratată în cadrul procesului de mitigare a riscului de fraudă.

În acest sens, conform unui studiu al Asociaţiei pentru Prevenirea şi Combaterea Fraudelor din România, realizat în anul 2021, în rândul companiilor din Romania, cu privire la conştientizarea riscului general de fraudă, doar 2 companii din 10 au declarat că folosesc serviciile unor specialişti pentru a redacta proceduri de prevenire a fraudelor, însă axându-se doar pe elemente de bază: cunoaşterea partenerului de afaceri, efectuare plăti, cadouri primite de la terţi etc.

Ce impact are fenomenul Fake News îndreptat asupra companiilor

Campaniile de dezinformare au strategii bine definite, cu ţinte şi obiective de atins, utilizând mijloace de diseminare eficiente, care trimit mesaje de impact ce rămân impregnate în mentalul colectiv pentru o bună perioadă de timp. De asemenea, "Fake News" a luat amploare şi ca o consecinţă a evoluţiei tehnologiei, a multitudinii canalelor de comunicare sau de diseminare a unor informaţii (reale sau nu), precum şi a tendinţei unora de a consuma ştiri de o calitate din ce în ce mai slabă (junk news).

În SUA, o simplă campanie de intoxicare a publicului cu ştiri false despre produsele unui anumit brand a dus la scăderea acţiunilor companiei respective şi a generat un scandal de presă, în momentul în care compania era pregătită pentru o fuziune.

Într-un caz similar, în Romania, în urmă cu câţiva ani, imaginea unei bănci a fost afectată după ce, pe piaţă, au apărut zvonuri potrivit cărora aceasta nu dispune de numerar, oamenii luând cu asalt bancomatele/ghişeele pentru a-şi retrage sumele din conturile curente sau depozite.

Pe Bursa din SUA, o schemă simplă de "pump and dump" cu ajutorul Fake News a generat pierderi semnificative, dar şi câştiguri pentru autorii unor ştiri false despre o companie listată.

În 2019, o bancă din Marea Britanie a suferit o scădere cu 11% a acţiunilor, din cauza viralizării unor mesaje pe platformele de comunicare WhatsApp şi Twitter, mesaje false, referitoare la lichidităţile băncii şi la alte probleme financiare.

De asemenea, având în vedere laxitatea pieţei nereglementate crypto, o ştire recentă, referitoare la o posibilă schemă "pump & dump" descrie acţiunea unui businessman influent din SUA, de promovare a uneia dintre monedele virtuale prin simple anunţuri referitoare la o potenţială achiziţie, neurmate de achiziţia propriu-zisă. Această acţiune a generat o creştere valorică importantă a monedei respective, fiind urmată de o prăbuşire în perioada imediat următoare.

Ce pot face companiile pentru a limita efectele unei campanii de Fake News

Acestea sunt doar câteva exemple care arată amploarea acestui fenomen şi a consecinţelor dezinformării. În acest context, potrivit specialiştilor Corporate Intelligence Agency, corporaţiile ar trebui să-şi identifice vulnerabilităţile, să evalueze care ar fi consecinţele şi care sunt punctele cel mai probabil să fie afectate prin răspândirea de informaţii false. Ulterior, după parcurgerea acestor etape, companiile au nevoie de o strategie de răspuns pentru a le face mai puţin vulnerabile la fenomen.

În funcţie de domeniu, risc şi expunere, este necesar să existe, la nivelul fiecărei corporaţii, un mecanism intern sau extern capabil să răspundă rapid acestui tip de ameninţare, într-o perioadă de maxim o oră de la momentul în care atacul Fake News a avut loc, precum şi să gestioneze comunicarea viitoare, în vederea minimizării riscurilor şi expunerii pe subiectele în cauză. Implementarea unui plan real de reacţie ce presupune o coordonare competentă şi exemplară, este una dintre puţinele variante câştigătoare.

Ghid de identificare a surselor de informaţii veridice

Dacă o informaţie pare exagerată, nereală sau "e prea frumos să fie adevărată", verificarea acesteia ar trebui să fie făcută încă din cel puţin 3 surse sau chiar să implice solicitarea unor puncte de vedere oficiale;

De cele mai multe ori, canalele de comunicare oficiale ar trebui sa fie generatorul principal de informaţii, precum şi sursa companiilor de informare. În acest sens, un model ar putea fi următorul: dacă nu dorim să cumpărăm produse contrafăcute, de ce am vrea să consumam ştiri "contrafăcute" de cineva pentru a-şi atinge scopul?;

Atunci când anumite informaţii nu pot fi verificate, este important să nu contribuim la răspândirea informaţiei şi să devenim, în mod involuntar, coautori sau complici ai dezinformării. Dacă informaţia provine dintr-o anumită ţară/zonă, cunoscută pentru acest gen de ştiri, este evident că acea informaţie trebuie verificată suplimentar.

"Ignorarea fenomenului Fake News pentru motivul că nouă nu ni se poate întâmpla aşa ceva este o atitudine la fel de păguboasă precum cea avută în faţa fraudei din corporaţii. Fake News este tot o formă de fraudă, la adresa societăţii în care trăim, dar şi a corporaţiilor care se confruntă cu noi ameninţări, asimetrice, specifice imersiei în digitalizare şi a evoluţiei tehnologiei", adaugă Gabriel Zgunea.