Corupţia continuă să rămînă marea noastră problemă

• Europenii se tem că fondurile comunitare pe care le vom primi ar putea fi utilizate în folosul personal al anumitor persoane sau grupuri

Cea mai mare problemă a ţării noastre, înainte de momentul integrării, continuă să rămînă corupţia. Oficialii europeni se tem de faptul că fondurile care urmează să fie alocate ţării noastre, începînd cu 1 ianuarie 2007, ar putea fi folosite nu în interesul întregii populaţii ci spre folosul anumitor persoane sau anumitor grupuri de interese.

Wilfried Gruber, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă organizată de "Transparency International", că "flagelul corupţiei este existent peste tot în lume, însă Româ-nia ar trebui să ia exemplul unor state în care structurile instituţionale predispuse corupţiei sînt monitorizate permanent, iar această problemă este înăbuşită încă din faza incipientă". Domnia sa a mai adăugat că lupta împotriva corupţiei reprezintă un factor extrem de important, mai ales în cazul ţării noastre, care, din poziţia de viitoare membră a Uniunii Europene, trebuie să demonstreze că este capabilă să-şi merite locul la masa familiei popoarelor europene.

Ambasadorul Germaniei apreciază evoluţiile instituţiilor autohtone în ceea ce priveşte problema corupţiei, dar este de părere că "rezultatele acestei lupte nu trebuie să însemne doar nişte rezolvări ale unor cazuri izolate, iar paşii înainte pe care România îi face, în acest domeniu, trebuie sesizaţi de Uniunea Europeană pe plan general". De asemenea, Wilfried Gruber şi-a manifestat teama că o bună parte din fondurile comunitare ce vor reveni ţării noastre începînd cu anul viitor ar putea fi redirecţionate, de către anumite grupuri sau persoane, în folosul propriu, privînd astfel poporul român de nişte sume importante care ar putea fi utilizate în multe domenii sensibile în acest moment.

Pe de altă parte, Herve Bolot, ambasadorul Franţei la Bucureşti, a declarat, în acelaşi context, că, un pas înainte în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei în ţara noastră, l-ar reprezenta adoptarea legii privind controlul averilor. Domnia sa a precizat că este mult mai important ca actele de mică sau mare corupţie să fie anticipate şi prevenite la sursă, deoarece "prevenirea corupţiei are mai multe beneficii decît sancţionarea ei după ce prejudiciul a fost creat". Herve Bolot şi-a încheiat discursul adăugînd că nu numărul instituţiilor sau al celor care activează în cadrul lor influenţează eficienţa luptei împotriva corupţiei, ci şi voinţa politică pe care autorităţile o manifestă în acest sens cumulată cu eforturile societăţii civile.

• Avem legi pentru combaterea corupţiei, dar nu le folosim cum trebuie

Reprezentanţii "Transparency International", prezenţi la întîlnire, au declarat că există încă slăbiciuni în ceea ce priveşte aplicarea legilor în acest domeniu. Victor Alistar, directorul executiv al organizaţiei a precizat, pe marginea acestui subiect, că "România are un pachet legislativ aproape complet, însă lipsesc elementele cele mai importante, respectiv cele legate de prevenirea actelor de corupţie". Domnia sa consideră că politica de combatere şi prevenire a corupţiei înregistrează, încă, mari insuccese din moment ce autorităţile au fost şi sînt incapabile să înfiinţeze o instituţie care să fie însărcinată cu monitorizarea şi sancţionarea conflictelor de interese, precum şi cu controlul averilor. De asemenea, reprezentanţii organizaţiei au constatat că aplicarea legii transparenţei decizionale (nr. 544/2001) a suferit un serios recul, din pricina faptului că accesul la informaţii este boicotat de unele instituţii publice, prin excesiva secretizare a acestora.

Toţi cei prezenţi la discuţii au fost de acord că fenomenul corupţiei, la nivelul la care se resimte încă în ţara noastră, reprezintă un mare inconvenient în crearea unei pieţe concurenţiale şi a unui climat socio-economic şi politic adecvat condiţiei de stat de drept. Domeniul achiziţiilor publice, al transparenţei decizionale sau al conflictelor de interese continuă să fie foarte sensibile şi predispuse unor acte ilegale. În acest sens, ambasadorii celor două state membre UE (Germania şi Franţa) şi-au arătat disponibilitatea ca, prin intermediul experţilor din cele două ţări, să ofere ţării noastre elementele de "know-how" necesare în procesul de eficientizare a luptei împotriva corupţiei.