COSTEL ALEXE, MINISTRUL MEDIULUI: "Până la finalul anului ar trebui să avem funcţional sistemul garanţie-depozit în retail"

Până la finalul anului ar trebui ca în România să fie funcţional sistemul garanţie-depozit în retail, a declarat ieri Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în cadrul unei conferinţe. Acest sistem, care presupune plata unei sume de bani pentru returnarea recipientelor din sticlă, plastic şi aluminiu, ar urma să mai rezolve din problemele cu deşeurile reciclabile ale României.

Alexe a declarat: "Acest guvern şi societatea românească are mare nevoie de specialişti într-un domeniu care din păcate a suferit în ultima perioadă neînregistrând progrese remarcabile. Eu personal cred că Romania se află în faţa unei oportunităţi aproape istorice. Acest mesaj a mai fost transmis de mulţi miniştri dar cred astăzi că putem să facem progrese remarcabile. Dacă până acum aveam reale probleme cu deşeurile reciclabile - carton, sticlă, doze şi toate celelalte, unde sperăm noi ca până la finalul anului să avem hotărârea de guvern privind sistemul garanţie-depozit şi să nu (le) mai regăsim prin depozitele ecologice de deşeuri, care sunt nişte adevărate gropi de gunoi, pe câmpuri, prin păduri sau pe plajă cantităţi imense de reciclabile, şi aici mă refer fie la PET fie la sticlă. Prin acest sistem garantie-returnare, garanţie-depozit, toţi cetăţenii Româ­niei, care fie că şi-au luat răcoritoare sau băutură alcoolică, vor primi înapoi o garanţie pe acel recipient care tre­buie introdus în economia circulară".

Garanţia ar urma să fie de 50 de bani sau de 1 leu. Ideea implementării acestui sistem datează însă cel puţin din 2018, însă acum există obligaţia europeană a implementării până la 1 ianuarie 2021, în caz contrar România riscând un alt infringement privind gradul de colectare a deşeurilor. Potrivit statisticilor, peste o treime din deşeurile municipale abandonate sunt ambalaje de băuturi din plastic, sticlă şi metal.

Mircea Fechet, secretar de stat, a informat şi el că în maximum patru săptămâni hotărârea de guvern privind sistemul garanţie-depozit va fi urcată în dezbatere publică. În prezent se află în lucru normele de aplicare, potrivit ministrului.

"Ar fi trebuit să învăţăm ceva din această pandemie. Toţi am spus în starea de urgenţă ce bine va arăta mediul înconjurător după această perioadă. Aproape că toţi românii ar fi jurat cu mâna pe biblie că nu vor mai arunca deşeuri pe potecile de munte, că nu vor mai lăsa tone de gunoaie pe plajele de la Vadu sau Corbu, iar fix la o săptămână după ce românii au avut acces la refugiile montane, prin păduri sau pe plajă, din păcate pare că n-am învăţat nimic. De aceea fac din nou apel la populaţie că tot ceea ce vedem astăzi în jurul nostru sunt efecte tot ale ac­ţiunilor noastre", a mai afirmat Alexe.

Ministrul a mai spus că vorbim în România de economia circulară, dar din păcate în ultimii ani s-a făcut prea puţin.

"Şi principiile din Green Deal, de bună funcţionare, au la bază sau au ca obiectiv final sprijinirea economiei circulare. Doar în România, toate aceste deşeuri le vedem sau le tratăm ca pe nişte gunoaie când ele defapt, peste tot în Europa, sunt adevărate resurse şi evident statul român ar avea numai de câştigat. Din păcate astăzi pierde pe linie. Referitor la aceste probleme privind reciclabilul, în ultima perioadă avem mari bătăi de cap cu tot ceea ce înseamnă biodegradabilele, biodeşeurile. Statistica spune în ţara noastră avem anual cam 6 milioane de tone, din care Bucureştiul produce 1,1 milioane. Din toată această imensă cantitate, 50-55% sunt biodeşeuri. Imaginaţi-vă ce ar însemna pentru România dacă am reuşi să deviem de la groapă aceste cantităţi. Şi reciclabilul, PET-ul, cartonul, sticla şi dozele de aluminiu, şi să mai deviem de la groapă această imensă cantitate de biodeşeuri. Pentru că discutăm astăzi de depozite ecologice de deşeuri, (dar) nicio comunitate din România nu-şi doreşte să aibă groapa de gunoi sau depozitul ecologic de deşeuri în proximitatea localităţii în care trăieşte. Avem cazul Bucureştiului unde, la minister, cred că săptămânal, avem zeci de reclamaţii de la asociaţii, ONG-uri sau simpli cetăţeni referitor la toate cele 3 depozite de deşeuri pe care le are Bucureştiul: şi Glina, şi Vidra, şi Chiajna. Doar că şi cetăţenii dar şi autorităţile locale trebuie să conştientizeze că dacă nu avem grijă cum reciclăm tot va trebui să construim astfel de depozite de deşeuri în viitor. S-a tot vorbit în ultimii ani în Bucureşti ba de un incinerator ba de un alt depozit. Din păcate nu s-a făcut nici măcar un pas, toate au fost abandonate, iar acuma competiţia şi la nivelul celor trei operatori este să se închidă unul pe celălalt. Iar acum că suntem în campanie electorală şi administraţiile publice locale folosesc aceste depozite ecologice de deşeuri ca temă de campanie. (...) Ajungi să spui că trebuie închisă un depozit, de la Chiajna, cu care şi eu cred că avem probleme, dar cu toate astea tu administraţia sectorului 1 duci acea cantitate imensă de deşeuri peste drum. La o firmă, un operator, care arată ca în India - nu ştiu dacă scoate ceva reciclabil - şi care duce gunoiul tot la Chiajna. Faptul că mături strada, că aduni tot gunoiul, că e lună în spate şi că-l duci pe tot la groapă nu înseamnă că ne atingem ţintele şi că valorificăm aceste resurse", a mai spus Alexe.

Amintim că primarul sectorului 1, social-democratul Daniel Tudorache, i-a cerut demisia ministrului Alexe după ce groapa de gunoi de la Chiajna a fost declarată ilegală. Tudorache a cerut de altfel ministrului Mediului să oprească depozitarea deşeurilor la groapa de gunoi Chiajna-Rudeni şi să ia măsuri pentru a-l determina pe operatorul gropii de gunoi să respecte decizia executorie a instanţei, decizie venită pe 14 august după doi ani de proces.

Continuând disputa politică şi electorală, Alexe a mai spus că România trebuia să ajungă la finele lui 2020 la un grad de colectare separată şi reciclare a deşeurilor de 50% din deşeurile municipale. "Cred că suntem în jur de 15%. Şi este exclusiv vina autorităţilor publice locale care gestionează prost relaţia cu operatorul desemnat să se ocupe cu acest serviciu de salubrizare", a afirmat Alexe.

Problemele de mediu s-au transformat dintr-un cost pentru mediului de afaceri în posibilitatea realizării unui beneficiu, a spus şi Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

"Subiectul este cu atât mai important din punctul oamenilor de afaceri întrucât problemele de mediu s-au transformat dintr-un cost pentru mediul de afaceri în posibilitatea realizării unui beneficiu. Dacă până acum aveam la nivelul mediului de afaceri şi vom mai avea destule reacţii de respingere, pentru că toate problemele de mediu înseamnă costuri adăugate, de acuma începem să vedem oportunităţi", a spus Pogonaru, care s-a referit la afaceri de realizare de biocompost. În lipsa legislaţiei, mulţi oameni de afaceri s-au autorizat în străinătate pe acest domeniu şi acum fac comercializează astfel de produse în România.

"Business-ul românesc poate deveni competitiv în afaceri cu valoare adăugată mare şi nu neapărat în IT în care suntem unde suntem şi nu putem concura cu Silicon Valley. Dar putem concura în domeniul cercetării pe bioplastic cu oricine în lumea asta pentru că toţi pornim de la acelaşi nivel, iar în plus ţara asta are şi nişte tradiţii şi o experienţă în domeniul bioplasticii", a mai spus Pogonaru.

Acesta a mai afirmat că analiza şi calificarea proiectelor de afaceri prin prisma amprentei lăsate asupra mediului va fi regula jocului de acum înainte.