Costul ridicat al vieţii şi neîncrederea în sistemul financiar - principalele motive pentru care cetăţenii evită să aloce sume consistente investiţiilor

Costul ridicat al vieţii şi neîncrederea în sistemul financiar sunt principalele motive pentru care românii evită să aloce sume consistente investiţiilor. Din cauza faptului că 86,8% din veniturile totale ale unei gospodării din România sunt alocate cheltuielilor, iar din acestea, cheltuielile de consum reprezintă 62%, iar impozitele, contribuţiile şi taxele impuse de stat reprezintă 31,7%, cea mai mare parte a românilor nu dispun de fonduri suficiente pentru a investi. Acestor doi factori li se adaugă însă şi nivelul scăzut de educaţie financiară, România aflându-se, din acest punct de vedere, pe ultimul loc în Uniunea Europeană, conform unui studiu Mr.Finance.

"Pentru mulţi români, satisfacerea nevoilor de bază, cum ar fi mâncarea, locuinţa sau educaţia, primează înaintea investiţiilor pe termen lung. Situaţia economică dificilă sau nivelul scăzut al veniturilor pot face dificile economisirea şi investiţiile. Pe de altă parte, însă, mulţi oameni nu sunt conştienţi de importanţa investiţiilor sau nu au suficiente cunoştinţe despre instrumentele şi strategiile de investiţii. Lipsa de informare şi înţelegere poate determina reticenţă în a aloca resurse financiare pentru investiţii. Nu în ultimul rând, neîncrederea în instituţii financiare poate conduce la evitarea investiţiilor şi preferinţa pentru opţiuni mai conservatoare, cum ar fi economisirea în numerar şi depozite bancare", a declarat Ion Soltinschi, consultant şi planificator financiar la Mr.Finance.

Percepţia riscului şi frica de a pierde bani

Unii români pot fi reticenţi în a-şi asuma riscuri şi pot evita investiţiile din teama de a-şi pierde economiile. Lipsa de înţelegere a diversificării portofoliului şi a gestionării riscului poate accentua această teamă.

Totuşi, în contradicţie cu cheltuielile mari necesare traiului de zi cu zi, românii cheltuiesc în medie de peste zece ori mai mult pe ţigări şi băuturi alcoolice decât pe educaţie sau investiţii, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. O gospodărie din România cheltuie, în medie, 300 de lei pe lună pentru băuturi alcoolice şi tutun, cu o pondere de 7,4% din cheltuielile totale de consum. În acelaşi timp, o gospodărie alocă pentru educaţie doar 22,4 lei pe lună, adică 0,6% din cheltuielile lunare pentru consum, iar când vine vorba despre investiţii, această cifră este şi mai mică, de doar 21,97 lei pe lună.

Lipsa investiţiilor atrage o serie de riscuri

Acest comportament şi absenţa disciplinei de a economisi şi investi generează, însă consecinţe pe termen mediu şi lung. Principalul risc la care se expun cei care evită să aloce bani investiţiilor este pierderea oportunităţilor de creştere. Pe măsură ce timpul trece, banii investiţi pot genera venituri suplimentare şi pot ajuta la crearea unei baze financiare solide. Dacă oamenii nu investesc, riscă să rămână cu resursele financiare stagnante şi vor rata şansa de a-şi multiplica economiile.

Un al doilea risc, experimentat mai ales în ultimii doi ani, este inflaţia, care erodează puterea de cumpărare. Dacă banii sunt lăsaţi într-un cont bancar fără a fi investiţi, este posibil ca rata dobânzii să nu ţină pasul cu inflaţia, ceea ce duce la o diminuare a puterii de cumpărare pe termen lung.

În plus, neasigurarea unor venituri adiacente din investiţii contribuie la dificultăţi în atingerea unor obiective pe termen lung precum achiziţionarea unei locuinţe, finanţarea educaţiei copiilor sau pregătirea pentru pensie. Acest lucru face ca o foarte mare parte a locuitorilor din România să fie dependentă exclusiv de veniturile active care provin din muncă, cum ar fi salariul lunar sau alte activităţi generatoare de venit.

Totodată, neinvestind, cetăţenii sunt expuşi riscului crescut în faţa situaţiilor neprevăzute, cum ar fi pierderea locului de muncă, problemele de sănătate sau alte dificultăţi financiare.

Studiu de caz

Spre exemplu, investind timp de 20 de ani o sumă lunară de 150 de lei într-un instrument financiar care generează un randament mediu de 8% pe an, un cetăţean ar reuşi să economisească suma de 36.000 de lei, dar la finalul perioadei, ar avea în cont 82.371 de lei.

"Totul porneşte de la stabilirea priorităţilor. Ce este mai important pentru mine, să cheltuiesc 7% din venitul lunar pentru ţigări şi alcool sau aleg să investesc acei 7% pe termen lung ca să am o pensie decentă? Investiţiile sunt esenţiale pentru construirea unui viitor financiar sigur. Neglijarea investiţiilor poate avea consecinţe negative asupra creşterii patrimoniale, puterii de cumpărare şi bifarea obiectivelor financiare pe termen lung", a adăugat Ion Soltinschi, consultant şi planificator financiar la Mr.Finance.