Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (C.O.T.A.R.) sugerează companiei Uber să nu se rezume la ataşarea textului de lege care reglementează taximetria, ci să ataşeze şi mesajele transmise de conducerea companiei către cei care au intrat pe piaţă prin acţiuni de lobby sau trafic de influenţă (după caz), dar mai ales acele mesaje prin care li se dădeau indicaţii despre felul în care ar trebui să ajungă până la lupte de stradă şi la anarhie, dacă unele guverne opun rezistenţă!
Uber protestează prin lansarea "Uber Melc", adresându-se publicului ţintă cu o acţiune de tip sindical, echivalentă cu greva. De ce fac grevă şoferii Uber? Pentru că li se vor impune aproximativ aceleaşi condiţii pe care le au taximetriştii. Înţelegem că Uber vrea în continuare concurenţă neloială garantată de guvern, iar la orice încercare de a li se impune condiţii aproximativ egale cu ale taximetriştilor, fac acţiuni puerile, specifice ONG-urilor, pentru a determina clienţii să facă presiuni asupra Guvernului.
Să adauge şi ştirea de ultimă oră despre procesul pierdut de Uber în Australia, unde Uber le va plăti 178,3 milioane de dolari şoferilor de taxi, ca despăgubire colectivă stabilită la finalul unui proces. Acţiunea în instanţă a fost deschisă de peste 8.000 de proprietari şi şoferi de taxi, dar acum, existând precedent, vor cere aceleaşi despăgubiri şi ceilalţi. Să lanseze şi-n Australia Uber Melc, dar să ataşeze mesaje pentru clienţi cu toate informaţiile, nu doar cu modificările legislative din România!
Ne asumăm să le oferim o mână de ajutor, pentru a contribui la corecta informare a clienţilor care ar putea să cheme un taxi, dacă nu mai sunt şoferi de Uber disponibili.
Uber a recunoscut, acum 2 ani, că a transmis zeci de comunicate de presă şi adrese oficiale, din 2014, pentru a semnala ceea ce astăzi zguduie planeta: firma a creat şi a alimentat multe dintre violenţele din toate statele în care s-a încălcat grav legislaţia. Când s-a aflat, Uber a recunoscut şi a cerut, simplu, "să nu-i judecăm" pentru ce au făcut! Pe acelaşi model deja consacrat în societatea contemporană, care ne spune că nu mai avem trecut sau istorie, ci ştergem tot ce a fost, ca să avem doar prezent şi viitor. Dar ce să vezi? Uber nu doar că nu plăteşte penal, în fiecare ţară, ci îşi permite să facă acelaşi lucru în continuare, în prezent şi în viitor.
Asta se întâmplă pentru că instituţiile abilitate nu au făcut nicio anchetă penală, pentru a descoperi care dintre politicienii români sunt implicaţi în trafic de influenţă pentru Uber şi pentru legea transportului alternativ care a fost impusă în România pentru a le reglementa activitatea companiilor de aşa-zis "ride-sharing". Noi am semnalat permanent modul de operare care astăzi a ieşit la iveală, odată cu cele 124.000 de documente care au apărut în spaţiul public despre activităţile Uber, în 2022, recunoscute integral de conducerea companiei.
Publicul ţintă al companiei, care va beneficia acum de Uber Melc, ar trebui să fie informat şi de faptul că în vara lui 2022 Uber a recunoscut că a încălcat legile, a păcălit Poliţia şi a făcut lobby în secret pe lângă guverne şi chiar a incitat la violenţe de stradă, în cadrul unei strategii asumate de Uber, la nivel global. Până găsiţi un şofer Uber Melc disponibil, luaţi un taxi şi citiţi ce s-a-ntâmplat în vara lui 2022! Vă ajutăm noi!
Fondatorul Uber, Travis Kalanick, a făcut presiuni inimaginabile, pentru a extinde serviciul de transport Uber în oraşe din întreaga lume, chiar dacă asta a însemnat încălcarea legilor şi a reglementărilor privind taxiurile. Existând o reacţie negativă la nivel global, datele arată cum Uber a încercat să atragă sprijin prin plata discretă către politicieni, premieri şi preşedinţi de state, miliardari, oligarhi şi proprietari de trusturi de presă. Au recunoscut tot!
Directorii Uber ştiau că încalcă legile statelor. Un director chiar a afirmat că au devenit "piraţi", iar altul a recunoscut: "Suntem doar al naibii de ilegali". Cache-ul de fişiere care au ajuns în presă cuprinde perioada 2013 - 2017, cu peste 83.000 de e-mailuri, mesaje iMessage şi mesaje WhatsApp, inclusiv comunicări deseori sincere între Kalanick şi echipa sa de directori de top. Iar conducerea Uber le-a recunoscut pe toate ca fiind adevărate!
Kalanick a respins îngrijorările altor directori conform cărora trimiterea şoferilor Uber la un protest în Franţa îi punea în pericol în faţa violenţei din partea oponenţilor furioşi din industria taxiurilor. "Cred că merită. Violenţa garantează succesul", a răspuns el.
Scurgerea de informaţii conţine şi texte între Kalanick şi Emmanuel Macron, care a ajutat în secret compania în Franţa, când Macron era ministrul economiei, permiţând Uber acces frecvent şi direct la el şi la personalul său. Macron, preşedintele francez, pare să fi făcut eforturi extraordinare pentru a ajuta Uber, spunându-i chiar companiei că a intermediat o înţelegere secretă cu oponenţii săi din cabinetul francez.
După ce cancelarul german, Olaf Scholz, care era primarul oraşului Hamburg la acea vreme, a respins lobbyiştii Uber şi a insistat să plătească şoferilor un salariu minim, un director le-a spus colegilor că este "un adevărat comediant". Când vicepreşedintele american de atunci, Joe Biden, un susţinător al Uber la acea vreme, a întârziat la o întâlnire cu compania la Forumul Economic Mondial de la Davos, Kalanick a trimis un mesaj unui coleg: "Am pus oamenii mei să-l anunţe că fiecare minut întârziat este un minut mai puţin pe care îl va avea cu mine."
După ce s-a întâlnit cu Kalanick, Biden pare să-şi fi modificat discursul pregătit la Davos pentru a se referi la un CEO a cărui companie ar oferi milioanelor de muncitori "libertatea de a lucra câte ore doresc, de a-şi gestiona propriile vieţi după cum doresc". De fapt, şoferii Uber au libertatea de a lucra la negru, fără să li se respecte drepturile din Codul muncii. Iar Uber are libertatea de a-ncălca legile tuturor statelor, fără a suporta consecinţe. Asta se poate întâmpla în urma acţiunilor de lobby la nivel mondial, chiar dacă la noi se numeşte trafic de influenţă.
The Guardian a condus o investigaţie globală asupra fişierelor scurse despre Uber, împărtăşind datele cu organizaţiile media din întreaga lume prin intermediul Consorţiului Internaţional de Jurnalişti de Investigaţie (ICIJ). Peste 180 de jurnalişti de la 40 de instituţii media, inclusiv Le Monde, Washington Post şi BBC, au publicat rapoarte de investigaţie despre gigantul tehnologic. Într-un comunicat care răspunde la scurgerea de informaţii, compania a recunoscut "greşeli şi paşi greşiţi", dar a spus că Uber a fost transformată, din 2017, sub conducerea actualului său şef executiv, Dara Khosrowshahi. De atunci până acum vedem că Uber face încontinuare exact aceleaşi lucruri pentru care s-a scuzat şi ne-a rugat să nu facem anchete penale, pentru că n-ar mai fi la fel.
"Nu am şi nu vom găsi scuze pentru comportamentul din trecut, care nu este în mod clar în conformitate cu valorile noastre prezente. În schimb, cerem publicului să ne judece după ceea ce am făcut în ultimii cinci ani şi ce vom face în anii următori", arată comunicatul. Purtătorul de cuvânt al lui Kalanick a spus că iniţiativele de expansiune ale Uber "au fost conduse de peste o sută de lideri din zeci de ţări din întreaga lume şi în orice moment sub supravegherea directă şi cu aprobarea deplină a grupurilor solide juridice, de politici şi de conformitate ale Uber".
Documentele scurse dezvăluie metodele folosite de Uber pentru a pune bazele imperiului său. Una dintre cele mai mari platforme de lucru din lume, Uber ajunsese, la data scandalului dezvăluirilor, la 43 de miliarde de dolari (36 de miliarde de lire sterline), care efectua aproximativ 19 milioane de călătorii pe zi. Fişierele acoperă operaţiunile Uber din 40 de ţări într-o perioadă în care compania a devenit un gigant global, dezvoltând serviciul său de transport cu taxiul în multe dintre oraşele în care îşi desfăşoară activitatea şi astăzi. De la Moscova la Johannesburg, finanţată cu fonduri de capital de risc fără precedent, Uber a subvenţionat puternic călătoriile, seducând şoferii şi pasagerii să acceseze aplicaţia cu stimulente şi modele de preţuri care nu ar fi sustenabile - ilegale în România, pentru celelalte firme!
Uber a recunoscut că a subminat pieţele consacrate de taxiuri şi a făcut presiuni asupra guvernelor, pentru a rescrie legi care să ajute la deschiderea drumului pentru un model de economie bazat pe aplicaţii de muncă, care de atunci a proliferat în întreaga lume. În încercarea de a înlătura reacţia acerbă împotriva companiei şi de a obţine modificări ale legislaţiei privind taxiurile şi munca, Uber a plănuit să cheltuie 90 de milioane de dolari în 2016, pentru lobby şi relaţii publice, sugerează un document.
Strategia Uber a implicat adesea trecerea peste capetele primarilor oraşelor şi autorităţilor de transport şi direct la sediul puterii. Pe lângă întâlnirea cu Biden la Davos, directorii Uber s-au întâlnit faţă în faţă cu Macron, premierul irlandez, Enda Kenny, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, şi George Osborne, cancelarul Regatului Unit la acea vreme. O notă de la întâlnire l-a descris pe Osborne drept "un susţinător puternic".
Într-o declaraţie, Osborne a spus că politica explicită a guvernului la acea vreme era să se întâlnească cu firmele globale de tehnologie şi "să le convingă să investească în Marea Britanie şi să creeze locuri de muncă aici". În timp ce întâlnirea de la Davos cu Osborne a fost făcută publică, datele arată că şase miniştri conservatori din Marea Britanie au avut întâlniri cu Uber care nu au fost dezvăluite.
Nu este clar dacă întâlnirile ar fi trebuit să fie declarate, expunând confuzia cu privire la modul în care sunt aplicate regulile de lobby din Regatul Unit. Documentele indică faptul că Uber era pricepută să găsească rute neoficiale către putere, să exercite influenţă prin intermediul prietenilor sau intermediarilor sau să caute întâlniri cu politicieni la care nu erau prezenţi asistenţi şi oficiali.
În România, asta se numeşte Trafic de influenţă! Chiar dacă Uber s-a grăbit să şteargă ilegal documente din România şi alte state - şi nici pentru asta nu a fost anchetat nimeni! -, există multe alte metode de a proba activitatea politicienilor care au susţinut permanent cerinţele Uber, la fel ca în toate celelalte state. Ne oferim să le dăm noi o mână de ajutor organelor de anchetă, dacă STS nu a reuşit să protejeze datele şterse de compania americană. E suficient să facem o analiză de text şi de situaţie, ca să identificăm acelaşi "modus operandi" şi aceleaşi discursuri ale politicienilor, uneori cu aceleaşi cuvinte-cheie şi sloganuri, în România şi în celelalte ţări.
Nu e ca şi cum ar porni o anchetă de la zero, pentru că noi am semnalat implicarea fiecărui politician care a făcut lobby pentru Uber, începând cu anul 2014. Astfel,, organele de anchetă pot începe cercetarea cu persoane şi fapte concrete, pentru care există inclusiv înregistrări păstrate de STS din comisiile parlamentare, din şedinţele Guvernului şi din alte conjuncturi. Lobby-iştii au organizat chiar în sălile Parlamentului României evenimente pentru promovarea "transportului alternativ", şi acelea fiind înregistrate.
Există deja probe concludente, nu doar suspiciuni rezonabile, în legătură cu implicarea anumitor politicieni în impunerea Uber pe piaţa din România. Trebuie doar să fie scoase din arhivele care nu sunt secrete, analizate şi folosite. Apoi se poate merge mai departe cu dosarul Uber în România, cu ancheta in rem şi in personam, mai ales după ce nici măcar nu a existat vreo-ncercare din partea companiei Uber de a nega faptele descoperite de presă.
Având în vedere faptul că Uber şi-a recunoscut toate practicile ilegale despre care s-a scris în presa internaţională, faptul că această companie cere "clemenţă" şi ne spune "să nu o judecăm pentru ce a făcut în ultimii cinci ani", arată în continuare dispreţul total pentru Lege.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.03.2024, 14:51)
Nu știu dacă exista Cotar în anii nouăzeci pentru a protesta la ceva analog știind că oricând se poate întâmpla "în propria ogradă", dar o preluare agresivă a unui segment de piață într-un domeniu a fost vizibilă cu ochiul liber din spațiu, ex. "telefonia" VoIP.
Se propuneau "pachete de servicii" incl. "Telefonie" când era clar că una din caracteristicile esențiale (anume confidențialiatea/siguranța/ securitatea cum preferă fiecare să-i zică) nu (mai) erau garantate. Evident că "garanțiile" din epocă valorau cât hârtia pe care erau scrise ori mai puțin pt telefonia "propriu-zisă" de aceea s-a impus noua ofertă.