COTIDIANUL BULGAR "SEGA": Laura Codruţa Kovesi, depăşită de SUA în descoperirea marilor corupţi de la Sofia

Laura Codruţa Kovesi şi Parchetul European sunt acuzaţi dur de unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti bulgari - Svetoslav Terziev - că derulează prea lent cercetarea penală a marilor cazuri de corupţie din Bulgaria, spre deosebire de modul în care se mişcă autorităţile americane, care au decis deja punerea pe lista Magnitsky a cinci oficiali de la sud de Dunăre care ar întreţine marea corupţie. Actul Global Magnitsky (legea Magnitsky) autorizează guvernul SUA să sancţioneze oficialii guvernamentali străini din întreaga lume care sunt consideraţi a fi infractori ai drepturilor omului, să le îngheţe bunurile şi să le interzică intrarea pe teritoriul nord-american.

În opinia publicată ieri în cotidianul Sega, Terziev arată că, în timp ce Parchetul European a pus sub acuzare doar un funcţionar bulgar care ar fi luat o şpagă de 5000 euro pentru plata unor sume din Fondul pentru Agricultură, SUA i-a trecut recent pe lista interzişilor pe politicienii Rumen Ovcharov (fost ministru al economiei şi fost ministru al energiei) şi Vladislav Goranov (fost ministru al finanţelor în guvernul de la Sofia), împreună cu alte trei persoane, după ce în anul 2021 i-a trecut pe aceeaşi listă pe fostul deputat Delyan Peevski, pe Ilko Zhelyazkov (fost funcţionar public în cadrul Securităţii Naţionale) şi pe oligarhul Vasil Bozhkov. Imediat după decizia SUA privindu-i pe Ovcharov şi Gornaov, guvernul Marii Britanii a decis şi el interzicerea lui Delyan Peevski, Ilko Zhelyazkov şi Vasil Bozhkov.

"Dacă ne imaginăm că pe reversul medaliei «Magnitsky» este tăiată imaginea procurorului general, care a permis ca statul să fie jefuit fără sancţiuni, cealaltă faţă a monedei trebuie să aibă chipul procurorului european (n.red. - Laura Codruţa Kovesi) care nu a observat ce talente de corupţie au crescut pe pământ european. Ivan Geshev (n.red.-procurorul general al Bulgariei), care a căutat cu sârguinţă să fie fotografiat alături de Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al Parchetului European, poate fi acum liniştit că îi ţine companie. Bulgaria şi România par a fi destinate să meargă mână în mână în UE şi pe linia urmăririi penale. Românca Kiovesi a fost foarte strictă cu ale ei în timp ce conducea Direcţia Naţională Anticorupţie. Dar, de când a preluat în 2020 nou-creatul Parchet European, se pare că a trecut oficialii bulgari corupţi în Cartea Roşie a speciilor care trebuie protejate de dispariţie. Până acum, Parchetul European a găsit un singur funcţionar public de la Fondul pentru Agricultură, care a fost condamnat pentru o mită de 5.000 de euro. Atât s-a putut. În schimb, pentru sume cuprinse între un milion şi 5 milioane euro, SUA i-a pus pe lista interzişilor pe Rumen Ovcharov şi ceilalţi. Diferenţa dintre Parchetul European şi SUA este de 1000 de ori. În ritmul său actual de a demasca corupţia din Bulgaria (5.000 de euro în doi ani), Kovesi va trebui să lucreze încă 2.000 de ani pentru a-i ajunge din urmă pe americani, prin prisma cazului Ovcharov. Iar restul vor fi şi mai departe de raza ei de acţiune. Ce o opreşte? Politeţea înrădăcinată în instituţiile europene", scrie jurnalistul bulgar.

El mai arată că anul trecut Parchetul European a comunicat că are în instrumentare 120 de dosare privind fraudarea de către beneficiarii din Bulgaria a fondurilor europene, prejudiciul fiind estimat la aproape un miliard euro.

În urma acestui anunţ, "se aştepta ca în cele din urmă să se întâmple ceva care să tulbure liniştea cleptocraţiei bulgare, care a crescut şi s-a întins sub oblăduirea Parchetului General", notează Svetoslav Terziev care arată că în realitatea s-a întâmplat ca în proverbul bulgar "muntele s-a străduit şi a născut un şoarece".

El mai afirmă că este jenant pentru procurorul şef al Parchetului European să constate că SUA şi Marea Britanie(care nu mai face parte din blocul comunitar) au descoperit politicienii corupţi înaintea instituţiei de la Bruxelles.

"Politeţea şi timiditatea de la Bruxelles nu ajută cu nimic nici Bulgaria, nici Uniunea Europeană. Monitorizarea fără nume şi fapte este contemplare lirică. Nebunii şi împuterniciţii lor din instituţiile statului (...) înţeleg doar limba băţului, care însă a prins rădăcini şi a înflorit în biroul procurorului general, care l-a păzit cu grijă mulţi ani ca pe un copac preţios. Geshev o poate invita acum pe Kovesi să culeagă împreună fructele acestuia", concluzionează jurnalistul bulgar.

Menţionăm că Parchetul European şi-a început efectiv activitatea de cercetare penală în urmă cu aproape doi ani, fiind investigate infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, printre care se numără evaziunea fiscală, fraudarea TVA, spălare de bani, corupţie, etc.. În primul an de funcţionare, Parchetul European a primit peste 4000 de sesizări şi a deschis peste 1200 de investigaţii. La finalul lui 2021, prejudiciile estimate în toate investigaţiile deschise se ridicau la valoarea totală de 5,4 miliarde euro, potrivit raportului EPPO publicat în anul 2022. La această sumă s-au adăugat alte câteva miliarde euro în urma investigaţiilor deschis în 2022.

Colegiul Parchetului European este alcătuit din 22 de procurori - câte unul pentru fiecare stat participant la această structură pan-europeană - şi e condus de un procuror-şef. Primul procuror-şef al Parchetului European este Laura Codruţa Kovesi. Pe lângă aceştia, Parchetul European mai are 95 de procurori europeni delegaţi de statele membre şi 122 de experţi şi personal de specialitate necesar derulării investigaţiilor.