Creşterea plafonului datoriei publice la nivelul de 53% din PIB pentru sfârşit de 2024, aprobată de Guvern

Guvernul a aprobat, miercuri, o ordonanţă de urgenţă prin care se instituie creşterea plafonului privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, la nivelul de 53% din produsul intern brut pentru sfârşitul anului 2024, scrie Agerpres.

Potrivit unui comunicat al Executivului, această modificare are în vedere asigurarea flexibilităţii în atragerea resurselor financiare necesare implementării planului de finanţare din anul 2024, dar şi a prefinanţării necesitaţilor aferente anului 2025, respectiv a menţinerii rezervei în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului la un nivel confortabil.

Prin aceeaşi OUG, Executivul a modificat şi completat Legea nr. 96/2000 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A.

Astfel, actul normativ introduce noi prevederi în ceea ce priveşte activitatea Exim Banca Românească în contul statului, în sensul includerii unor activităţi derulate de aceasta în portofoliul Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID), prin intermediul căreia se vor mobiliza atât resursele publice, cât şi private în scopul finanţării proiectelor de investiţii care să susţină dezvoltarea durabilă a ţării, potrivit Agerpres.

"Este vorba despre activităţi cum ar fi: susţinerea dezvoltării infrastructurii, a utilităţilor de interes public, a dezvoltării regionale, a activităţii de cercetare-dezvoltare, protecţia mediului înconjurător, etc. În cadrul activităţii derulate în numele şi contul statului, Exim îşi va consolida capacitatea de susţinere a exporturilor româneşti, a tranzacţiilor internaţionale şi investiţiilor româneşti în străinătate, prin toate tipurile de instrumente financiare specifice unei instituţii de tip agenţie de credite de export - ECA - (finanţări, garanţii şi asigurări) în concordanţă cu practica celorlalte agenţii de export din UE", se arată în comunicat.

De asemenea, începând cu data de 30.09.2025, Exim nu va mai acorda noi produse de garantare şi finanţări în numele şi contului statului, altele decât cele legate de activitatea sa în calitate de ECA, însă va continua să asigure administrarea angajamentelor existente pe întreaga durata de viaţă a acestora.

"Metodologia de administrare a portofoliului va fi supusă avizării CIFGA până la data de 31.12.2024 şi ulterior supusă aprobării Guvernului prin Memorandum. Urmare a modificării mandatului Exim, fondurile actuale gestionate de Exim se consolidează în două fonduri: fondul pentru susţinerea creditelor la export, tranzacţiilor internaţionale şi investiţiilor româneşti în străinătate (activitatea ECA) şi fondul pentru administrarea angajamentelor de finanţare şi garantare în derulare la data de 30.09.2025", conform comunicatului.

Totodată, luând în considerare rolul BID ca instituţie naţională de dezvoltare, prin acest act normativ se propune participarea şi reprezentarea, pe bază de mandat acordat de Guvernul României, la iniţiative şi fonduri de investiţii noi care sunt promovate la nivel regional, cum ar fi Fondul de inovare propus în prezent de către FEI sau Fondul succesor al FI3M, contribuţia urmând a fi asigurată din bugetul de stat sau alte surse legal constituite.

În acelaşi timp, luând în considerare epuizarea disponibilităţilor de fonduri europene primite sub formă de prefinanţare de la Comisia Europeană pentru programele 2021-2027, coroborat cu contextul bugetar actual, prin ordonanţa de urgenţă se flexibilizează cadrul legal actual pentru a permite fie utilizarea fondurilor europene nerambursabile disponibile aferente PNRR (reprezentând tranşe primite de la CE în baza cheltuielilor efectuate pentru îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor), fie a fondurilor alocate de la bugetul de stat potrivit OUG 133/2021.

Acelaşi mecanism se va aplica şi pentru asigurarea fondurilor necesare rambursării cheltuielilor eligibile pentru închiderea perioadei de programare 2014-2020, conform Agerpres.