Creşterea restanţelor la bănci a încetinit în iulie

Sumele restante ale clienţilor bancari au crescut, în luna iulie, cu 59 milioane de lei faţă de nivelul din luna precedentă, ajungând la 31,307 miliarde lei, potrivit celor mai recente date oferite de Centrala Riscului de Credit (CRC), a Băncii Naţionale a României (BNR). Creşterea a fost substanţial mai mică decât cea realizată în iunie, când sumele restante au crescut cu peste 700 milioane de lei faţă de mai. Numărul restanţierilor s-a diminuat cu peste 13.000 de persoane, în iulie, faţă de iunie. De asemenea, restanţele până în 90 de zile s-au diminuat, iar cele de peste 90 de zile s-au majorat.

Totalul sumelor cu restanţe de maxim 15 zile a scăzut, în iulie, de la 649 milioane lei, la 497 milioane lei, cele cu întârzieri între 16 şi 30 zile, de la 515 milioane lei, la 178 milioane lei, cele cu restanţe între 61 şi 90 de zile, de la 996 milioane lei, la 797 milioane lei, în timp ce sumele cu restanţe de peste 90 de zile au crescut cu circa 700 milioane de lei, la aproximativ 29 miliarde lei.

Potrivit unor surse bancare, reducerea sumelor restante cu scadenţe mai mici de 90 de zile s-ar datora faptului că băncile şi-au externalizat o parte a portofoliilor de credite fie către companii de recuperare a creanţelor, fie către firme parte a aceluiaşi grup financiar. Nicolae Dănilă, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) şi fost preşedinte al BCR, a declarat, în urmă cu două zile, că externalizarea creditelor neperformante îmbunătăţeşte calitatea portofoliilor băncilor, dar nu le ajută să revină la statutul lor de bază, cel de intermediari financiari.

Analistul financiar Dragoş Cabat consideră, însă, că scăderea numărului debitorilor restanţieri, precum şi diminuarea sumelor cu întârzieri până în 90 de zile pot reprezenta o consecinţă de bun augur a înăspririi condiţiilor de creditare de către bănci. Domnia sa ne-a declarat: "Faptul că s-au diminuat sumele cu restanţe la bănci de până în 90 de zile este un lucru de bun augur. Înseamnă că portofoliile de credite îşi încetinesc deteriorarea. Aceste împrumuturi formează segmentul creditelor noi acordate, care se dovedesc mult mai performante decat cele vechi. Pe de altă parte, economia şi-a mai revenit, iar companiile resimt acest lucru, astfel permiţându-şi să îşi plătească la timp ratele la bănci".

În urmă cu o lună, analiştii justificau creşterea numărului datornicilor în iunie prin faptul că unii clienţi ar prefera să meargă în concedii şi să amâne pentru toamnă plata ratelor. Analistul economic Aurelian Dochia ne-a spus că nu îşi explică de ce în iulie a scăzut numărul restanţierilor. Domnia sa ne-a declarat: "Este o evoluţie ciclică, până la urmă, dar mă aşteptam totuşi ca datorită vacanţelor numărul debitorilor să continue să fie unul ridicat. Diminuarea sumelor cu restanţe până în 90 de zile s-ar putea datora externalizării unei părţi din portofoliile băncilor, şi nu este obligatoriu ca respectivele credite să fie neperformante. Unele bănci au ca strategie să renunţe la retail şi să meargă doar pe anumite nişe. Desigur, în privinţa creditelor neperformante, multe instituţii de credit preferă să îşi vândă portofoliile respective către firmele de recuperare, mai ales pentru că foarte puţine bănci îşi permit să susţină un departament exlusiv destinat recuperărilor de creanţe".

Numărul clienţilor bancari cu restanţe începuse să scadă din luna februarie, însă, în mai şi iunie, a revenit în urcare, reuşind să se micşoreze în iulie.

Astfel, dacă în februarie, 240.154 clienţi bancari aveau restanţe, în martie doar 235.218 se aflau în această situaţie, iar în aprilie numărul a continuat să se reducă, până la 230.452. Evoluţia din mai a revenit la un nivel similar cu cel din martie, numărul restanţierilor urcând la 235.433.

În iulie, cifra a coborât faţă de luna anterioară, ajungând la 231.650, acesta reprezentând al treilea cel mai scăzut nivel de anul acesta şi al cincilea cel mai scăzut din ianuarie anul trecut.

Diminuarea din iunie faţă de iulie a fost de peste 13.000 persoane, în condiţiile în care, în iunie, nivelul de 244.714 de restanţieri reprezenta cel mai mare înregistrat, din iunie anul trecut, când 244.748 clienţi bancari erau restanţieri la instituţiile de credit din piaţa locală.

În iulie anul trecut, erau 240.342 restanţieri, cu aproximativ 8.700 mai mulţi decât în iulie anul acesta.

Ponderea sumelor restante în total sume datorate s-a majorat în iulie cu 0,19 puncte procentuale, de la 12,02% în luna iunie, la 12,21% în iulie, potrivit datelor CRC. Această pondere a crescut progresiv în ultimii 2 ani, ultima dată când a scăzut fiind în decembrie 2011, la 7,73%, de la 7,89% în luna noiembrie a aceluiaşi an.

Evoluţia numărului de restanţieri a fost fluctuantă în ultimul an. De la 244.747 persoane, în iunie 2012, numărul a coborât la 240.342 persoane, luna următoare. Luna august a anului trecut a adus o reducere cu aproximativ 5.000 persoane, iar septembrie o creştere cu circa 3.000. În octombrie anul trecut, numărul a coborât la 231.555 persoane, pentru ca, în următoarele trei luni, să fluctueze uşor.

În luna ianuarie a acestui an, numărul restanţierilor a fost de 229.881, acesta reprezentând cel mai scăzut nivel, din ianuarie 2012 până în prezent.

O creştere puternică s-a înregistrat în luna februarie, când numărul restanţierilor a urcat cu peste 10.000 persoane.