CRISTIAN NACU, BANCA MONDIALĂ: "Sistemul bancar românesc a fost bine pregătit în faţa crizei"

Actualizare - TĂNASE STAMULE, CONSILIER ECONOMIC CANCELARIA PRIM-MINISTRULUI:"Guvernul pregăteşte un pachet larg de investiţii publice pentru a crea multiplicatori în economia românească"

Guvernul pregăteşte un pachet larg de investiţii publice pentru a crea multiplicatori în economia românească, mai ales pe zona de infrastructură mare unde există nişte proiecte care erau de mult în aşteptare şi, totodată, vor fi finaliza toate licitaţiile anul acesta, a declarat Tănase Stamule, Consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, în domeniul economic.

Domnia sa a spus că actuala criză a scos la suprafaţă problemele sistemului economic, iar Guvernul încearcă acum să găsească soluţii în mai multe sectoare:"Actuala criză ne-a pus în faţă o oglindă care nu ne-a arătat cea mai frumoasă imagine. Există preocupări pe mai multe domenii şi încercăm să venim cu soluţii pentru fiecare".

Consilierul a subliniat că sistemul bancar a fost mult mai bine pregătit, având toate procedurile în ordine, iar BNR a ştiut cum să reacţioneze şi a existat la început cash astfel încât starea de anxietate instalată la începutul stării de urgenţă în rândul populaţiei a fost diminuată.

"Zona de bancking şi de retail au ajutat foarte mult menţinerea redusă a stării de anxietate din rândul populaţiei", a mărturisit reprezentantul Cancelariei Primului Ministru.

Tănase Stamule a subliniat faptul că încă de la începutul acestei crize a existat un dialog şi o colaborare foarte bună cu sistemul bancar, au existat mai multe discuţii cu ARB şi BNR.

De altfel, BNR a achiziţionat titluri de stat de pe piaţa secundară ajutând finanţarea guvernului în acest fel şi a eliberat şi amortizoare de capital de la bănci tocmai pentru a putea oferi o lichiditate în plus în piaţă, a explicat reprezentantul consilierul.

Tănase Stamule a mai spus că există un dezechilibru între creditul bancar şi creditul comercial pentru IMM-uri, un raport de 1 la 3, în sensul că pe de o parte nu a existat un apetit la risc din partea băncilor, iar pe de altă parte a existat un apetit la creditare comercială din partea companiilor.

"Prin IMM Invest sperăm să reechilibrăm acest lucru sau să reîncepem echilibrarea acestui raport tocmai pentru a susţine sistemul bancar să-şi asume mai multe risccuri cu garanţii de stat, astfel încât să asigurăm capital de lucru şi de investiţii din partea băncilor pentru IMM-urile din România. Acest program are printre obiective, pe lângă susţinerea economică a IMM-urilor, şi refacerea echilibrului dintre creditul bancar şi creditul commercial", a explicat consilierul economic.

Domnia sa a amintit că Prim Ministrul a anunţat zilele trecute crearea unei scheme de garanţii de stat pentru asigurarea creditului comercial, pentru că există o expunere de peste 380 de miliarde de lei şi se primesc din ce în ce mai multe mesaje din piaţă că societăţile doresc plata cash, pe de-o parte furnizorii vor plata imediată, iar pe de altă parte cei care au datorii şi-au dublat anunţurile că nu mai pot plăti în termen facturile.

Totodată, domnia sa a adăugat că desi a fost anunţată o creştere a pensiilor cu 40%, acest nivel depinde de valoarea încasărilor din semestrul doi.

Consilierul economic a mai afirmat că în această perioadă Guvernul a reuşit să accelereze procesul de digitalizare foarte tare şi că printr-o ordonanţă sunt perimse depunerile de cereri online pentru toate instituţiile statului şi speră ca aceste procese care au funcţionat bine în perioada de stare de urgenţă, fără sincope şi fără scăderi de productivitate, să funcţioneze la fel şi după ridicarea stării de urgenţă.

Tănase Stamule a mai spus că Guvernul analizează şi zona de relocare a lanţurilor de aprovizionare la nivel global, având scheme de ajutor de stat pregătite pentru companiile care doresc să se relocheze în România.

Totodată, domnia sa a subliniat că îşi doreşte o flexibilizare a codului muncii pentru ca o parte din angajaţi să continue să lucreze de acasă.

Tănase Stamule a concluzionat spunând că este nevoie să creştem gradul de încredere între Guvern, sistemul bancar şi mediul de afaceri din România.

A.T.

---

Actualizare - RADU GRAŢIAN GHEŢEA, LIBRA INTERNET BANK: "Nu am auzit ca vreo bancă să aibă probleme majore pentru că s-a lucrat mai mult cu internet banking"

Aşa cum a fost demonstrat în mai multe ocazii că sistemul bancar din ţara noastră este solid, şi în această perioadă de criză băncile au fost prompte, încercând să rezolve problemele clienţilor, a spus Radu Graţian Gheţea, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Libra Internet Bank şi preşedinte de onoare în cadrul Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

"Este lăudabil că băncile au făcut amânări la plată încă înainte de a apărea normele legsilative pe acest subiect, dovedind că sunt aproape de clienţi.

Faptul că suntem aproape de clienţi cred că ne face să le transmitem acestora încredere şi speraţă că îşi pot continua activitatea. Mă refer în primul rând la clienţii persoane juridice, cât şi la cei persoane fizice.

Cred că dacă asigurăm continuitatea activităţii economice, atunci asigurăm salarii şi, deci, bunăstare financiară persoanelor fizice", a evidenţiat reprezentantul Libra Internet Bank.

Printre altele, preşedintele de onoare al ARB a menţionat: "S-a făcut referire la faptul că digitalizarea a fost grăbită, am fost puşi în situaţia să aplicăm ceea ce în unele cazuri întârziam sau amânam sau încă mai testam, foarte multe produse şi servicii pregătite pentru clienţi au fost testate şi utilizate intensiv. Acum, după două luni de aplicare a acestui sistem de lucru - clienţii lucrând de acasă - s-a dovedit că totul a fost ok, rezultatele sunt pozitive. Nu am auzit ca vreo bancă să aibă probleme majore ca urmare a faptului că s-a lucrat mai mult cu internet banking, cu mobile banking.

A fost această problemă a lucrului de acasă. Trebuie să găsim un echilibru între câţi lucrează de acasă şi câţi de la birou. Eu cred că lucrul de acasă este foarte bun, dar nu trebuie să ajungem în extrema în care să lucrăm numai de acasă. Vorbim despre o distanţare socială care are un rol deosebit în cadrul tuturor companiilor, pentru relaţionarea dintre oameni. Trebuie să vedem care este cea mai bună soluţie, în funcţie de companie".

Radu Graţian Gheţea a subliniat că se pot identifica unele diferenţe majore între cum a fost tratată criza din 2008-2009 şi modul în care tratăm acum criza: "În prezent, comparativ cu ce s-a întâmplat în urmă cu 11 ani, întregul sistem bancar - BNR, ARB, băncile comerciale - a acţionat cu celeritate şi rapiditate şi au fost luate măsuri atât din punct de vedere individual, cât şi la nivel global".

Printre altele, Radu Graţian Gheţea a subliniat că, în această perioadă, anumite sectoare au avut de câştigat, iar lucrurile vor evolua altfel, de data aceasta: "Toată lumea a stat acasă şi a încercat să îşi îmbunătăţească viaţa, comandând tot felul de produse din diverse domenii şi, astfel, au crescut foarte mult vânzările. Producţia în domeniul unor bunuri de consum de asemenea a crescut. După 15 mai ne vom plimba cu maşina şi îşi va reveni şi producţia de autoturisme. (...) Dacia îşi reia producţia după două luni de şomaj tehnic, comparativ cu 2008, deci lucrurile se vor derula altfel decât atunci".

Autorităţile din România trebuie să vadă cum evoluează principalele domenii de activitate şi să ia măsurile necesare în fiecare dintre aceste domenii, mai consideră bancherul, apreciind: "Cred că trebuie ca specialiştii să ia fiecare industrie să vadă cum va evolua în câteva luni şi în baza concluziilor la care vor ajunge să apară şi susţinerea de care e nevoie şi pe care o aşteaptă toată lumea. Sunt deja iniţiative pentru susţinerea diverselor activităţi. Dacă reuşim să facem acest lucru, atunci sigur vom reuşi să arătăm că România are potenţial şi că acest potenţial este şi exploatat corespunzător".

În opinia domnului Gheţea, ar fi fost bine să nu existe atâtea incertitudini din punct de vedere legislativ.

E.O.

---

Actualizare - SERGIU OPRESCU, PREŞEDINTE EXECUTIV ALPHA BANK: "Şocul a fost simetric pe aproape întreg mapamondul, dar revenirea va fi asimetrică"

În acest moment, aproximativ toate guvernele au trei obiective de îndeplinit, apreciază Sergiu Oprescu, Preşedintele Executiv al Alpha Bank România şi Preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Domnia sa arată că, în timp ce primul obiectiv este rezolvarea crizei medicale, celelalte două obiective ale guvernelor sunt de natură economică: "Primul obiectiv economic este legat de amortizarea şocului pe care această criză îl are asupra tuturor economiilor. Al doilea obiectiv, subsecvent celui dintâi, este legat de susţinerea şi relansarea activităţii economice".

În opinia domnului Oprescu, resursele nu sunt nelimitate, ci au - fie prin natura mecanismelor pieţelor, fie prin natura resursei în sine - anumite limitări: "Plecând de la premisa că resursele nu sunt nelimitate, ci au o limitare, trebuie să ne gândim cum le utilizăm cel mai eficient. Aşadar, este nevoie să introducem în mecanismul de utilizare a resurselor nişte filtre prin care acestea să se administreze cu maximă eficienţă pentru societate şi pentru Produsul Intern Brut".

Potrivit preşedintelui Alpha Bank, a avut loc un şoc cu o maximă simetrie pe aproape întreg mapamondul, dar vom avea o asimetrie a revenirii. Nu toate ţările au fost la fel de bine pregătite la momentul apariţiei şocului, apreciază domnia sa, adăugând că nu toate ţările au avut acelaşi spaţiu fiscal: "Noi am intrat în această criză cu o anumită utilizare neeficientă a spaţiului fiscal pe care îl avem la dispoziţie. Ca atare, ecartul pe care îl avem pentru a ne putea împrumuta ca să facem faţă celor două aspecte este relativ mai mic în România decât în alte ţări, unde s-a intrat în această criză cu un excedent, nu cu un deficit bugetar".

Sistemul bancar românesc este parte a soluţiei, evidenţiază Sergiu Oprescu, arătând că băncile sunt acele bărci de salvare pe care aproximativ toate societăţile le au la dispoziţie în situaţii de criză de magnitudinea celei pe care o traversăm. "În acest context, trebuie să ne asigurăm ca băncile să fie extrem de fiabile, să fie de capacitate, să poată să ţină cât mai mulţi clienţi etc. Capacitatea lor operaţională trebuie să fie maximă", a conchis domnia sa.

E.O.

---

Actualizare - Andrei Burz-Pînzaru, Reff & Asociaţii: "Există o situaţie de impredictibilitate legislativă maximă"

La momentul de faţă există o situaţie de impredictibilitate legislativă maximă ce priveşte sistemul bancar din România, consideră Andrei Burz-Pînzaru, managing partner la Reff & Asociaţii .

Acesta a declarat: "Vine din mai multe direcţii. Una e de ordin obiectiv: ne confruntăm cu o situaţie care nu a fost prezisă de nimeni. Nu e o situaţie pentru care cineva putea să fie pregătit foarte bine instituţional şi deci e nevoie sau se impun cumva intervenţii legislative pe termen scurt. Problema e că nu avem de a face doar cu inovaţii legislative. Deci avem inovaţii juridice, avem inconsecvenţe juridice şi neclarităţi juridice. Toate acestea generează pentru bănci o provocare operaţională de reacţie, au trebuit să reacţioneze cvasi-instant la modificări legislative care au introdus inovaţii în dreptul român. (...) ai probleme legate de riscuri de interpretare. Vorbim de legislaţie redactată în viteză. Nu am mai văzut acte redactate atât de interpretabil, cu atât de multe zone gri, dar repet, e de înţeles că legislaţia scrisă în viteză nu va fi cea mai frumoasă şi bine structurată neapărat din perspectiva tehnicii legislative. Apoi avem un risc de impredictibilitate directă pentru că avem o succesiune extrem de rapidă de modificări de lege dar care nu vine pe domenii diferite, ci chiar în concurs. Vorbim de un concurs de legiferare între Guvern şi Parlament".

M.G.

---

Actualizare - Alexandru Păunescu, CSALB: "Cele 90.000 de cereri de amânare la plata a ratelor implică un efort din partea sistemului bancar de aproximativ 3 miliarde de lei"

Sistemul bancar din România a amânat la plată, până în prezent, rate a căror valoare se ridică la aproximativ 3 miliarde de lei, până în prezent, potrivit lui Alexandru Păunescu, preşedintele Colegiului de Coordonare al Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).

"Este imperios necesar ca resursele umane ale instituţiilor financiare care gestionează acest tip de solicitări venite din partea multor clienţi. Şi aici vorbeam de o cifră de 270.000 de cereri (de amânare la plată a ratelor), iar potrivit unei situaţii la acest moment din acestea au fost rezolvate aproximativ 90.000, un efort din partea sistemului bancar de aproximativ 3 miliarde de lei, o cifră care nu poate fi neglijată", a spus Păunescu.

El a punctat că băncile au nevoie de fluxuri automatizate având în vedere că se primesc la bănci mii de cereri în fiecare zi.

M.G.

---

Actualizare - FLORIN DĂNESCU, ARB:"În criza actuală este nevoie de decizii economice, nu politice"

Domeniul bancar a intrat în criza generată de pandemia de coronavirus cu îngrijorare şi a sperat că politicul îşi va asuma unele pierderi de imagine pe fondul măsurilor generate de această situaţie, lucru care, însă, nu s-a întâmplat, conform spuselor domnului Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

Oficialul ARB declară: "Am intrat în criza actuală cu multă îngrijorare. Încă de dinainte de criză aveam temeri cu privire la procesele legislative şi la impredictibilitatea pe care o simţeam, şi am avut o speranţă foarte mare că poate măcar de data aceasta politicul nu se va sui pe subiectul actual şi că va renunţa şi va înţelege să îşi asume unele pierderi, chiar de imagine, împotriva populismului, pentru că era momentul să se întâmple asta. Băncile au reacţionat proactiv şi au oferit amânări de rate, înţelegând că îşi reduc veniturile, că îşi pun în pericol chiar pe o perioadă nedeterminată capacitatea de a-şi acoperi costurile - pentru că băncile funcţionează în continuare. Amânarea acestor rate înseamnă să ne asumăm, prin solidaritate cu economia şi din datorie profesională, pierderi sau chiar lipsa fluxului de lichiditate, ceea ce poate fi un lucru foarte important pentru orice industrie bancară. Ne aşteptam ca şi politicul să facă acelaşi lucru şi, prin comparaţie în oglindă cu industria bancară, politicul ar fi trebuit să spună: pierdem şi noi imagine prin deciziile pe care le luăm pentru că luăm decizii economice de data aceasta şi mai puţin politice. În criza aceasta este nevoie specială ca deciziile să fie mai degrabă economice, nu politice. Autorităţile uită că în economie, în momentul de faţă, primează decizia politică, cea care nu are legătură cu actul economic".

A.V.

---

Actualizare - FELIX DANILIUC, BRD - GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE:"Găsirea formulei care să încurajeze antreprenoriatul ramâne o încercare"

Găsirea formulei care să încurajeze pe cineva să devină întreprinzător în zona de IMM-uri ramâne o încercare, în continuare, atât pentru bănci, cât şi pentru mediul antreprenorial din ţara noastră, potrivit domnului

Felix Daniliuc, director executiv pentru IMM-uri în cadrul BRD - Groupe Societe Generale.

Domnia sa spune: "Noi am interacţionat şi am încercat să înţelegem, să aflăm care sunt provocările, barierele, care sunt limitele pe care un investitor, un antreprenor, trebuie să le depăşească în momentul în care se angajează într-un demers de acest gen. Lucrurile nu sunt simple, mai avem multe de făcut în acest sens, de învăţat. Poate în termeni de oportunitate tocmai acest context al pandemiei actuale, al crizei, ar putea să aducă în atenţia tuturor actorilor implicaţi în acest proces dorinţa de a încuraja mai mult, de a da, poate, un plus de energie antreprenorilor în a-şi asuma mai mult curaj".

Felix Daniliuc continuă: "Formula nu e doar la bănci. Cred că în zona guvenării, a politicilor, în primul rând, trebuie făcut mult mai mult decât s-a făcut până acum".

A.V.

---

Actualizare - CRISTIAN NACU, BANCA MONDIALĂ: "Banca Mondială a alocat 14 miliarde de dolari ca răspuns în faţa crizei"

Imediat după declanşarea crizei, Grupul Băncii Mondiale a alocat o sumă de 14 miliarde dolari ca răspuns în faţa crizei, din care 8 miliarde sunt din partea IFC şi 6 din partea Băncii Mondiale, a declarat Cristian Nacu, coordonatorul Biroului Internaţional Finance Corporation pentru România şi Moldova, Banca Mondială.

Domnia sa a afirmat: "Grupul Băncii Mondiale a încercat să ajute pe cât posibil companiile şi Guvernele să reacţioneze pozitiv la această criză. Imediat după declanşarea crizei, Grupul Băncii Mondiale a alocat o sumă de 14 miliarde dolari pentru răspunsul faţă de criză, din care 8 miliarde sunt din partea IFC şi 6 din partea Băncii Mondiale. Acest prim pachet, pentru că urmează să fie alocate şi alte pachete şi mai mari, este destinat strict finanţării necesarului de lichiditate al clienţilor IFC, 6 miliarde din acest pachet de 8, sunt destinate instituţiilor financiare. Bancare şi nebancare, iar 2 miliarde celorlalţi clienţi. Într-o bună măsură acest lucru reflectă şi structura portofoliului nostru în IFC în România. Noi avem astăzi în jur de 800 de milioane de dolari total sume angajate către clienţii privaţi din România, din care aproape 500 de milioane sunt către bănci şi instituţii financiare nebancare, deci aproximativ 60% şi suntem pregătiţi să sprijinim necesarul de lichidităţi".

Cristian Nacu a subliniat faptul că sistemul bancar românesc a avut o situaţie financiară fericită, a fost bine pregătit în faţa crizei, avea o lichiditate mare. De altfel, o parte din soluţiile prevăzute de Guvern ca răspuns la criză se bazează pe sistemul bancar, fie că vorbim de amânările la plată, fie de creditele garantate de stat.

"Acest lucru ar trebui să ne facă să fim mai atenţi cu modul în care este tratat sistemul bancar şi mă refer aici şi la iniţiativele legislative care există în Parlament şi care unele din ele ar putea avea un efect nu foarte fericit asupra sistemului bancar în general", a evidenţiat reprezentantul Băncii Mondiale.

A.T.

---

Actualizare - Andrei Pop, Secretarul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor: "În acest moment, structura economică a României la nivel de producţie industrială, în afara industriei extractive, este una de subcontractori şi outsourcing.

Există oportunităţi de relocare a hub-urilor şi clusterelor regionale de supply-chain în Europa de est. Există oportunităţi de relocare a hub-urilor şi clusterelor regionale de supply-chain în Europa de est. Pentru a avea acces rapid la Piaţa Unică Europeană, trebuie să vedem cum creăm pachete investiţionale de creditare pentru cercetare şi inovare, deoarece în acest moment nu avem patente şi licenţe proprii, nu exportăm prea multe produse proprii sub brevete româneşti, deci valoarea adăugată a producţiei este foarte mică. IMM-urile susţin că în acest moment în sistemul bancare nu există un apetit real de creditare, că accesul la capital este greoi, chiar dacă a existat o abordare proactivă a băncilor în comp cu perioada 2008-2009, dar acest lucru nu este suficient şi mulţumitor. IMM Invest are un buget total de 3,3 miliarde euro, care nu este suficient. Există condiţionalităţi pentru companiile aflate în dificultate în anul 2019. Factorul decizional este la analiza bancară, care nu e dornică să îşi asume foarte multe riscuri. Ar trebui sa dăm şanse şi acelor companii care se află pe trend ascendent, care au garanţii şi deschidere în piaţă. Nu cred că este vreun interes să închidem activitatea acestor companii. Ca o componentă a discursului politic, băncile trebuie să fie parte a soluţiilor, interesul sistemul bancar de a-şi reveni mai repede este de a ajuta cetăţenii şi antreprenorii şi asta nu se poate face decât prin dialog".

G.M.

---

Actualizare - Bogdan Neacşu, Director General - Preşedinte al Comitetului de Direcţie CEC Bank: "Ne axăm pe operaţionalizarea programelor menite să ajute IMM-urile şi persoanele fizice pentru a corecta din scăderea economică cu care ne confruntăm. Ce va urma este greu de spus sau de estimat.

Avem câteva oportunităţi şi trebuie să folosim resursele cu mare chibzuinţă pentru a ajuta real economia românească. Ceea ce cred eu că este oportun este să definim acele câteva sectoare ce pot fi realmente un motor de creştere economică: agricultura, energia, sistemul medical, şi altele, pot fi domenii în care să investim noi şi antreprenorii care doresc să facă acest lucru. În mediul bancar ne aşteaptă înrăutăţirea anumitor indicatori în privinţa prudenţei, dar sunt încrezător că sistemul bancar va reuşi să găsească resursele să păstreze prudenţa bancară, chiar dacă vom fi afectaţi. (...) Trebuie să ne mobilizăm pentru noi şi pentru clienţii noştri. Cu toţii - autorităţi, sistemul bancar, antreprenori - trebuie să conlucrăm la acele soluţii, proiecte, sectoare de activitate care trebuie ajutate în aceste momente".

G.M.

---

Actualizare - Cristian Popa, BNR: "Nu mai avem limita de 3% deficit bugetar dar există o limită naturală a împrumuturilor pe care le poate accesa România; finanţarea deficitului nu va fi uşoară".

Toată lumea trebuie să fie conştientă că deşi nu se mai aplică limita de 3% a deficitului bugetar există o limită naturală a împrumuturilor pe care le poate accesa România, ceea ce înseamnă că este nevoie de prudenţă pentru că finanţarea deficitului nu va fi uşoară, a declarat Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie de la Banca Naţională a României (BNR).

Acesta a precizat: "Provocările desigur sunt multe, le ştim cu toţii, de la operaţiuni până la multe situaţii mai complicate, dar eu m-aş concentra pe una şi anume deficitul public şi finanţarea acestuia. Aici trebuie să tragem un semnal de alarmă, să combatem aşteptările nerealiste, desigur nu mai avem limita de 3% deficit bugetar impusă de Comisia Europeană dar există o limită naturală a împrumuturilor pe care le poate accesa România şi cred că trebuie să fim conştienţi asupra acestui lucru. Nu există bani fără limită, cred că trebuie să fim ponderaţi, finanţarea deficitului nu cred că va fi uşoară".

Cristian Popa a mai adăugat că investitorii nu vor finanţa un deficit scăpat de sub control şi România ar putea avea probleme pe partea de finanţare "în cazul în care se exagerează".

"În cazul în care se iau măsuri cu puternic impact negativ asupra economiei ne va fi mai greu să atragem investitorii. Investitorii nu vor finanţa un deficit scăpat de sub control, asta cred. Trebuie de asemenea spus că spaţiul fiscal era deja mic, nu e un secret că politicile fiscale expansioniste din ultimii ani au consumat o bună parte din resursele posibile, potenţiale de atras de dinainte să apară pandemia, astfel capacitatea de a finanţa toate proiectele pe care le cere mediul privat şi populaţia este limitat, şi aş sublinia cuvântul limitat, trebuie să înţelegem acest lucru. Statul nu se poate împrumuta fără limită. Putem avea probleme pe partea de finanţare a deficitului în cazul în care se exagerează. Eu vin din mediul privat, vă spun, repet acest mesaj, este o limită peste care creditorii nu te mai împrumută, sau te împrumută dar la costuri mari. La clienţii de retail, pe măsură ce treci gradul de îndatorare de 40% cu atât îţi va fi mai greu să te împrumuţi şi probabil te vei împrumuta la costuri mai mari", a adăugat el.

Analiştii bancari şi cei ai agenţiilor de rating, precum şi specialiştii Consiliului Fiscal, au scos în evidenţă că marea problemă pentru bugetul României şi ratingul suveran - implicit finanţarea deficitului din buget - depind de decizia de majorare a pensiilor cu 40% din septembrie.

Popa a subliniat şi el că bugetul are o problemă structurală, în condiţiile în care deficitul este estimat de analişti la între 7% şi 9% PIB pentru 2020 şi de Comisia Europeană la peste 9% în acest an şi peste 11% în 2021.

"Din aceste cifre, undeva la 2-3% sunt stimulente pentru combaterea crizei, restul este deficit structural care nu este legat de pandemie. Cred că trebuie să fim atenţi la aceste cifre, 6,7% este deficitul structural pe care-l aşteaptă Comisia anul acesta şi 9,2% anul viitor. Cred că asta e principala provocare", a notat oficialul BNR.

"Deşi regulile fiscale au fost suspendate temporar, acoperirea unui asemenea necesar de finanţare comportă provocări foarte mare pentru România. Acestea derivă din capacitatea limitată de absorbţie a pieţei interne, din incertitudinile privind piaţa externă, din costul finanţării, din posibila deteriorare a ratingului suveran şi din nivelul scăzut al ratingului, ştim deja cu toţii că suntem la limita de investment grade. Dacă aş concluziona într-un cuvânt aş folosi cuvântul «prudenţă», dar aş încheia cu un mesaj mai optimist: se tot vorbeşte de reforme structurale, cred că acum este momentul să ne uităm la reformele structurale şi să le şi facem", a conchis Popa.

M.G.

---

Grupul de presă BURSA organizează astăzi, videoconferinţa cu tema "Băncile, în pandemie - provocări şi oportunităţi", de la ora 10.30.

Evenimentul va putea fi urmărit, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA şi pe pagina Youtube a ziarului BURSA.