CRISTIAN PÂRVAN, DESPRE CODUL INSOLVENŢEI: "Tipic românesc: Guvernul a aruncat la coş munca specialiştilor de un an"

Codul insolvenţei întocmit de specialişti, modificat de Guvern şi aprobat printr-o Ordonanţă de Urgenţă declarată neconstituţională de CCR continuă să aibă ecouri, atât în rândul practicienilor de profil, cât şi în mediul de afaceri.

Totul s-a petrecut "tipic românesc", potrivit lui Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Omenilor de Afaceri din România (AOAR), care ne-a spus: "Mediul de afaceri a spus încă de la început că prevederile din Codul Insolvenţei nu sunt bune. Ceea ce s-a întâmplat este tipic românesc - o comisie de specialişti a lucrat timp de un an la acest cod, după care a venit cineva şi a întors totul, munca specialiştilor fiind aruncată la coş".

Domnia sa subliniază că insolvenţa nu blochează decât restanţele, care nu mai acumulează penalităţi, datoriile curente trebuind plătite. "Ideea că firmele se îmbogăţesc după ce intră în insolvenţă este total falsă. Sigur că există şi cazuri individuale de bancrută frauduloasă. De aceea erau nişte lucruri care ar fi trebuit corectate, dar nu în acest mod. Specialiştii din domeniu sunt foarte supăraţi şi bulversaţi", ne-a mai spus domnul Pârvan.

• Simona Miloş: "Nu cred că a existat vreodată o astfel de situaţie"

Practicienii din domeniu nu ştiu exact ce urmează să se întâmple.

Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă, ne-a explicat că, deşi doar două articole din Codul Insolvenţei au fost declarate neconstituţionale, Curtea Constituţională a României (CCR) a decis că Ordonanţa 91/2013, prin care a fost aprobat Codul, este neconstituţională, întrucât un astfel de cod nu putea fi aprobat printr-o Ordonanţă, ci prin Lege.

Domnia sa ne-a precizat: "Codul nu este neconstituţional, Ordonanţa prin care a fost aprobat este neconstituţională, întrucât Codul ar fi trebuit aprobat prin Lege, nu prin Ordonanţă. Ordonanţa se va aplica până la apariţia deciziei CCR în Monitorul Oficial (MO), după care va fi suspendată. Legea spune că, dacă în 45 de zile după publicarea în MO, Guvernul nu remediază problemele sesizate, Ordonanţa îşi încetează efectele. În cazul de faţă, Guvernul nu are ce să remedieze, pentru că Ordonanţa a fost declarată neconstituţională tocmai pentru că nu trebuia să existe. Va trebui să vedem şi argumentarea, care, legal, ar trebui prezentată în maxim 20 de zile, însă sperăm să se întâmple mai repede acest lucru".

Domnia sa ne-a precizat că există un proiect de lege postat pe site-ul Ministerului Justiţiei (MJ) - cel realizat de specialişti cu finanţare de la Banca Mondială şi care ar fi trebuit, de fapt, să fie aprobat.

"Vom vedea pe care dintre proiecte se va discuta în continuare, pentru că, deşi cel postat pe site-ul MJ ar trebui să fie dezbătut, OUG a plecat deja către Parlament încă dinainte să fie dată decizia CCR. Varianta din OUG nu este, însă, cea la care am lucrat noi. Nimeni nu-şi asumă responsabilitatea. Nu cred că a existat vreodată o astfel de situaţie".

Principalele diferenţe între cele două documente sunt reducerea perioadei de implementare a planului de restructurare de la trei ani la un an, posibilitatea executării creanţelor restante după data intrării în insolvenţă şi prevederea potrivit căreia licenţa canalelor radio şi TV în insolvenţă ar fi trebuit suspendată până la confirmarea planului, potrivit Simonei Miloş, care ne-a spus că aceste trei articole au fost introduse în Cod fără consultarea cu specialiştii.

Până la emiterea unei legi pentru aprobarea noului Cod al Insolvenţei sigur va mai dura câteva luni, probabil până în luna martie, opinează doamna Miloş.

• CITR: "Există posibilitatea apariţiei unui vid legislativ"

Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR) ridică problema posibilităţii apariţiei unui vid legislativ, subliniind că aspectele procedurii de insolvenţă urmează să fie lămurite în momentul publicării deciziei Curţii şi motivării acesteia în Monitorul Oficial.

Vasile Godîncă-Herlea, managing partner al CITR, au precizat, într-un comunicat: "În ipoteza în care întreaga Ordonanţă a fost declarată neconstituţională, atunci se pune problema dacă Legea 85/2006 reintră în vigoare până la apariţia unui nou act normativ, sau nu. Părerile între specialişti sunt împărţite. Se ia în considerare şi ipoteza conform căreia ne-am putea regăsi într-o stare de vid legislativ, în care Legea 85/2006 a fost abrogată, iar OUG 91/2013 este declarată neconstituţională".

Specialiştii din cadrul Casei de Insolvenţă Transilvania speră ca prin această decizie CCR să îşi exprime părerea şi asupra legii în vigoare.

• Ponta: "Şmecherii care nu plătesc taxe sunt protejaţi de Curtea Constituţională"

Premierul Victor Ponta s-a arătat foarte afectat de decizia CCR privind Codul Insolvenţei şi a subliniat, ieri, că aceasta reprezintă o lovitură pentru toate guvernele care vor urma.

Primul ministru a precizat: "Mesajul Curţii Constituţionale către firme şmechere prin declararea Codului insolvenţei drept neconstituţional a fost că pot continua evaziunea deoarece sunt protejate, ceea ce este o lovitură importantă pentru toate guvernele, a afirmat premierul Ponta, adăugând însă că sincer nu ştie ce a decis CC.

"Legea pe care am adoptat-o combătea evaziunea fiscală la nivel naţional a acelor firme din toate domeniile care, pentru a nu plăti taxe şi impozite, intrau în mod voit în insolvenţă. Decizia de ieri a Curţii Constituţionale este un sprijin pentru evazioniştii fiscali şi o lovitură importantă nu doar pentru guvernul actual, ci pentru toate guvernele de acum încolo care vor încerca să aibă venituri mai mari la buget şi să prezinte companiilor corecte faptul că nu sunt dezavantajate. Când văd companii care au sute de milioane datorii la bugetul de stat şi, iată, prin decizia de ieri a Curţii Constituţionale sunt în continuare protejate să nu plătească taxe şi impozite, nu pot decât să constat o decizie care afectează grav dezvoltarea României în continuare. Împărţirea României între firme corecte care plătesc taxe şi şmecheri care nu plătesc taxe şi sunt protejaţi de Curtea Constituţională cred că este extrem de nocivă pentru societatea românească".

Întrebat dacă, odată cu decizia CCR, se va reveni la vechea lege a insolvenţei, Ponta a afirmat: "Ca să fiu foarte sincer, nu ştiu ce a decis Curtea, pentru că nimeni nu ştie ce a decis".

Victor Ponta a adăugat că actuala lege a insolvenţei este "o lege proastă" şi a spus că este hotărât să o schimbe pentru a sprijini companiile "serioase" să investească, să plătească şi să fie "actorii corecţi" în economia românească.

CCR a declarat neconstituţională Ordonanţa privind Codul Insolvenţei, admiţând excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului asupra a două articole din cod.

Codul Insolvenţei, intrat în vigoare în data de 25 octombrie, a produs controverse în piaţă, atât în rândul companiilor, cât şi în sectorul practicienilor din domeniu, încă de la apariţia lui în Monitorul Oficial.

Avocaţii practicieni în insolvenţă au criticat dur Ordonanţa prin care Guvernul a adoptat Codul Insolvenţei, susţinând că Executivul a introdus în lege prevederi neagreate de specialişti, care spulberă principii elementare ale Insolvenţei.

Avocatul Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional de Pregătire Profesională a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI), care a făcut parte din colectivul de redactare a Codului Insolvenţei, ne-a declarat, la vremea respectivă: "Noi, cei care am elaborat Codul, ne delimităm clar de forma adoptată de Guvern. Nu am fost consultaţi de Executiv asupra modificărilor aduse proiectului de Cod. Citind cu atenţie varianta publicată în Monitorul Oficial, am constatat că lucrurile sunt mult mai grave decât problemele cu licenţele din audiovizual şi cu scurtarea perioadei de reorganizare. Practic, Guvernul a spulberat principiile elementare ale Insolvenţei. O societate care intră în insolvenţă pune stop executărilor silite. Aşa este peste tot în lume. Or, Ordonanţa adoptată de Guvern încalcă acest principiu elementar pentru că permite executarea societăţii în timpul procedurii Insolvenţei. Nu mai este respectat nici principiul egalităţii între creditori".

Surse din piaţă au afirmat, încă de la început, că există nemulţumiri legate de modul în care a fost aprobat Codul Insolvenţei la nivelul FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene, organizaţii cu care Guvernul României a agreat că se va consulta înainte de adoptarea noului Cod al Insolvenţei.

În plus, Guvernul s-ar fi grăbit adoptând Codul printr-o Ordonanţă de Urgenţă, aceasta fiind neconstituţională, întrucât nu respectă prevederile art 73 alin.3 litera m) din Constituţie, acest articol subliniind că regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii se reglementează prin lege organică.