CRISTIAN POPA: "BNR va continua scăderea rezervelor minime obligatorii"

Banca Naţională a României (BNR) intenţionează să continue procesul de reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO), în vederea alinierii la standardele europene în materie, a declarat Cristian Popa, viceguvernatorul Băncii Centrale responsabil pentru coordonarea politicii monetare, în cadrul conferinţei "The Central & Eastern European Forum 2014", organizată de "Euromoney", la Viena.

Domnia sa a amintit că BNR a coborât ratele RMO la pasivele în lei şi la cele în valută în prima şedinţă de politică monetară din acest an, care a avut loc pe 8 ianuarie, cu scopul să stimuleze băncile pentru a reporni creditarea şi în vederea intării în line cu practicile şi standardele practicate la nivel european, în privinţa rezervelor minime obligatorii.

Procesul trebuie să aibă loc cu paşi foarte mici, pentru ca piaţa să poată să digere "cum trebuie" deciziile Băncii Centrale, a subliniat Cristian Popa. "Alinierea treptată la standardele europene în materie de RMO va continua într-un interval mai îndelungat, dar nu infinit. Vom continua în paşi mici şi la lei şi la valută (cei decişi în 8 ianuarie pot fi consideraţi un reper) pentru putea evalua impactul în piaţă", afirmă oficialul BNR.

Viceguvernatorul recunoaşte că scăderea rezervelor minime obligatorii poate să creeze o volatilitate a cursului de schimb, dar nu întrevede soluţii în afara zonei naturale de echilibru. Domnia sa consideră că evoluţia de săptămâna trecută a monedei naţionale în raport cu euro, care a dus cursul aproape de nivelul de 4,55 lei/euro, a fost acceptabilă, având în vedere că punctul de pornire a creşterii a fost compatibil ceea ce se poate numi "valorea corectă" a cursului de schimb.

În privinţa reducerii RMO la pasivele în valută, Cristian Popa a explicat că BNR este atentă să nu stimuleze, prin intermediul ei, o dezintermediere despre care afirmă că a început să crească la nivel de ritm, dar evoluează în mod ordonat. Ţara noastră se află într-o situaţie mai bună decât cea a altor state din regiuni, având în vedere că volumul dezintermedierii depăşeşte cu puţin 10% din PIB, potrivit viceguvernatorului Băncii Centrale, care a precizat că o schimbare a bazei de finanţare a instituţiilor de credit din valută în lei nu poate fi forţată, din cauză că acumularea de resurse interne, pe baza economisirii, necesită timp.

Cristian Popa nu a dorit să ofere o estimare a sumei în valută pe care băncile ar putea să o scoată din ţară, pentru achitarea unor datorii către instituţiile mamă, după reducerea RMO la valută.

"Este greu de determinat dacă valuta va fi transferată în exterior sau dacă va fi vândută pe piaţă şi va ajunge la Banca Centrală. Cred că, într-un fel sau altul, o bună parte din valuta eliberată din RMO se va întoarce la noi", a declarat domnia sa.

Viceguvernatorul nu consideră că diminuarea rezervelor minime obligatorii în valută reprezintă un motiv de îngrijorare, amintind că BNR a supraperformat anul trecut la capitolul active externe.

Cristian Popa estimează că, pe termen lung, motorul consumului nu va rămâne în proprietatea populaţiei, fundamentarea calculelor pe aceste scenarii reprezentând "o iluzie", în opinia domniei sale.

Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât, pe 8 ianuarie, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la 3,75% pe an, de la 4% pe an, şi scăderea rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ale instituţiilor de credit la nivelul de 12% de la 15%, şi a ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută la nivelul de 18% de la 20%, începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie-23 februarie 2014.

Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, declara, în cadrul conferinţei de prezentare a deciziilor de politică monetară, că nu vede motive de depreciere semnificativă a leului în urma reducerii RMO la lei şi valută. Domnia sa a dat de înţeles că o variaţie de 1% a monedei naţionale faţă de euro indică o volatilitate scăzută.