CRISTIAN PREDA: "Prezenţa la vot din acest an va fi mică şi va avanta primarii în funcţie"

Alegerile locale din acest an vor marca cea mai scăzută prezenţă la vot, crede profesorul de ştiinţe politice Cristian Preda, care reaminteşte că în ultimii 20 de ani aceste scrutinuri erau cele mai interesante, iar în unele localităţi prezenţa era chiar mai mare decât la prezidenţiale, potrivit Radio Europa Liberă.

Pandemia e doar un factor agravant în absenteismul pe care îl preconizează specialiştii. Ar mai fi, întire altele, fuga de competiţie, deci lipsa dezbaterilor şi o organizare defectuoasă a alegerilor. Europa Liberă a făcut o listă cu 8 motive care duc la creşterea absenteismului.

Prelungirea epidemiei de coronavirus afectează procesele democratice peste tot în lume democratice. Românii nu sunt prea îngrijoraţi de aces fenomen şi consideră în proporţie de 72%, că este mai importantă siguranţa cetăţenilor decât funcţionarea democraţiei, potrivit unui studiu făcut de IRES acum o lună. Această cercetare mai scoate la iveală că epidemia şi efectul migraţiei- care nu le permite românilor din străinătate să voteze la alegerile locale-, vor duce la o participare de 30-35%.

Sociologii se află cumva în încurcătură şi nu pot anticipa prezenţa la vot pe baza declaraţiilor celor intervievaţi, fiindcă epidemia de coronavirus ar putea deforma răspunsurile. Din acest motiv nici nu există cercetări sociologice recente. Cei mai mulţi cercetători sunt de părere că prezenţa la vot va fi scăzută duminică, 27 septembrie, când au loc în România alegerile locale atât din cauza temerii de contagiune, cât şi a organizării haotice: încă nu se ştie, de pildă, cum vor vota persoanele bolnave de coronavirus, în plus multe şcoli sunt închise după ce au fost descoperite cazuri de coronavirus şi se află în proces de dezinfectare.

Decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice din Bucureşti, Cristian Preda, explică de ce oamenii sunt încurcaţi atunci când sunt întrebaţi dacă merg la vot:

"Votanţii nu ştiu dacă e mai bine să spună că merg la vot pentru a-şi face datoria de cetăţeni, sau ar fi mai corect să declare că nu merg, pentru a nu spori riscul de contagiune"

Această dilemă se va activa şi în ziua votului, potrivit sociologului Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică, şi că participarea la alegeri va depăşi cu greu 30% din cei aflaţi pe listele electorale: ar fi vorba despre o medie naţională cu variaţii diferite, în funcţie de fiecare localitate în parte.

Pentru Bucureşti, prognoza sociologului este o prezenţă de 35%, nu doar fiindcă sunt multe cazuri zilnice de infecţii, iar Capitala se află pe lista roşie de risc, ci şi fiindcă "nu există un semnal pozitiv privind măsurile luate până acum", iar "deschiderea haotică a şcolilor" adaugă o susceptibilitate în plus. "Campania mizerabilă" la adresa adversarilor îi descumpăneşte pe mulţi dintre cei care până acum ar fi fost gata să voteze cu unul sau cu altul, mai adaugă sociologul Ovidiu Voicu, fiindcă "cei care au standarde mai înalte se pot decide să nu mai voteze", după ce au aflat diferite amănunte despre, de pildă, trecutul recent al candidatului dreptei la Bucureşti, Nicuşor Dan, şi "ar putea exista o demobilizare în această zonă".

Prezenţa la vot la alegerile locale a scăzut de la 65% în 1992 la 48% în 2016, iar la celelalte scrutinuri pentru alegerea primarilor şi consilierilor locali şi judeţeni, prezenţa a oscilat între 56% în 1996 şi 2012 şi 48% în 2008, potrivit datelor oficiale.

"Prezenţa mică la vot îi avantajează pe toţi primarii în funcţie", subliniază Voicu, fiindcă ei şi-au creat un public fie captiv, fie clientelar, pentru că şi în pandemie rămâne importantă capacitatea de a-şi mobiliza proprii suporteri, mai scrie Radio Europe Liberă.

Profesorul de ştiinţe politice Cristian Preda mai adaugă la complicaţiile votului de săptămâna viitoare faptul că unele şcoli, care sunt prevăzute să fie secţii de votare, ar putea fi închise, pentru că au fost depistate cazuri de coronavirus, ceea ce ar putea descuraja participarea la vot. "Ce se va întâmpla însă într-o localitate mică în care există o singură şcoală, care se închide din cauza cazurilor de coronavirus"?, se întreabă decanul de la Facultatea de Ştinţe Politice, care subliniază că aşa au comunicat oficialii din educaţie: dacă într-o şcoală apar cazuri de Covid 19, şcoala se închide şi timp de două săptămâni se dezinfectează şi acest lucru pune o serioasă problemă logistică".

Cristian Preda, care dedică un întreg capitol absenteismului în ultimul său volum, recent lansat, De ce aţipesc parlamentarii, ajunge la concluzia că "dezamăgirea politică este sursa principală a absenteismului. Ca, de altfel, şi a lipsei de fidelitate faţă de un candidat."

Profesorul Preda ne-a mai spus că şi "refuzul competiţiei", care a fost legitimat de candidaţii la prezidenţiale, ar putea fi printre cauzele care accentuează absenteismul: "legitimarea a început cu Iohannis, pentru că el a refuzat dezbaterea cu contracandidatul de pe locul al doilea, apoi acesta a refuzat să dezbată cu cine se afla pe locul al treilea, iar în final s-au întâlnit candidaţii care nu aveau nicio şansă să ajungă în finală: aşa s-a înrădăcinat non-combat-ul". Absenţa dezbaterii nu are legătură cu epidemia, ci cu teama unor candidaţi de a se afla faţă în faţă cu adversarii lor: Gabriela Firea refuză să dezbată cu Nicuşor Dan, iar Nicuşor Dan refuză să vină faţă în faţă cu Traian Băsescu.

De ce unii nu vor merge la vot duminică 27 septembrie?

din pricina epidemiei şi a faptului că numărul infectărilor cu Covid-19 este în creştere, alegătorii sunt precauţi şi nu vor să rişte, potrivit unor cercetări sociologice

pentru că a fost lansată o campanie negativă plină de atacuri murdare

neîncrederea în candidaţii clasaţi pe primele locuri

oamenii educaţi, care mergeau în mod constant la vot, acum sunt mai precauţi, potrivit tendinţelor constatate în cercetările sociologice

guvernul nu a luat măsuri ferme pentru a asigura un proces de vot sigur pe timp de pandemie, după cum notează sociologul Ovidiu Voicu, deşi au fost făcute o serie de recomandări: să fie mai multe zile de vot, să fie distribuiţi alegătorii în funcţie de vârstă, să fie introdus un vot anticipat, un vot la distanţă, să mărească numărul de secţii de vot: "în România votul are loc la fel ca în anii trecuţi, doar cu câteva măsuri de siguranţă despre care nu ştim cum vor funcţiona"

secţiile de vot ar putea fi date peste cap din cauza închiderii unor şcoli în care au fost depistate cazuri de coronavirus

candidaţii refuză competiţia, dezbaterile sunt haotice, după cum spune profesorul Cristian Preda, care a observat că se află faţă în faţă un candidat de la Sectorul 1 cu altul care candidează la Primăria Bacăului, sau unul din Topliţa cu altul din Topraisar etc. O confruntare ar putea să-i convingă pe cei nehotărâţi să particpe la vot, în vreme ce lipsa unei dezbateri i-ar putea face pe mulţi să rămână acasă.

non-combat-ul

Mongolia, Malaezia, Japonia, Singapore şi Coreea de Sud au demonstrat că alegerile în vreme de pandemie de Covid 19 sunt posibile, dar dificile. Potrivit statisticilor internaţionale, din februarie până la mijlocul lunii septembrie, cel puţin 70 de ţări şi regiuni de peste tot din lume au decis să amâne alegerile. În acelaşi timp, 60 de state şi regiuni au hotărât să ţină alegerile naţionale şi locale, în ciuda pandemiei de coronavirus. Dintre acestea, 45 au fost alegeri naţionale şi referendumuri, conchide Radio Europe Liberă.