CRISTINA CHIRIAC: "Vrem să introducem costumul popular în patrimoniul UNESCO"

Ziarul BURSA este partener al celei de-a doua ediţii a evenimentului "RomânIA Autentică", care se va desfăşura pe 24 iunie, atât la Iaşi, la Palatul Culturii, cât şi la Târgu Jiu, Hobiţa, comuna Peştişani, acasă la Brâncuşi, la fel ca şi anul trecut.

Festivalul are ca principal obiectiv promovarea tradiţiilor şi meşteşugurilor româneşti, a frumuseţii meleagurilor româneşti şi, cu predilecţie, a zestrei lăsată moştenire neamului românesc.

Cristina Chiriac, iniţiatorul evenimentului şi fondatoarea proiectului "Flori de IE", a declarat: "RomânIA Autentică reprezintă viitorul nostru. Destinul unei naţiuni se scrie prin fapte iar dacă noi românii vrem să devenim o naţiune atunci trebuie să dăm mână cu mânâ şi să arătăm lumii întregi că suntem o naţiune. Anul trecut am ascultat îndemnul lui Brâncuşi şi ne-am dus în Gorj să redescoperim oamenii şi valorile lor. Anul acesta la cea de a doua ediţie, Gorjul şi Iaşul se unesc într-o horă mare şi vor vibra la unison. La anul îi aşteptăm şi pe ceilalţi să ni se alături şi să sărbătorim împreună IA Românescă şi de ce nu să reuşim să introducem costumul popular în patrimoniul Unesco, iar Ia românească să devină brand de ţară".

Produsele Flori de IE sunt fabricate în România în atelierul Flori de IE şi păstrează cromatica şi croiul modelului original, continuând astfel tradiţia românească.

Cristina Chiriac spune: "Frumuseţea portului tradiţional românesc, indiferent din ce zonă a ţării provine, se traduce printr-un singur cuvânt - IA românească. Florile de ie sunt minunea vestimentară pe care orice femeie ar trebuie să le deţină în garderobă.

Ia autentică românească este cusută în întregime manual, cu migală şi pasiune, cu fir de bumbac, fir de mătase sau fir metalic . Modelele sunt deosebite şi delicate în acelaşi timp, broderia aflându-se atât pe partea centrală a iei, cât şi pe mânecile acesteia. Fiecare ie poartă în spate o poveste. Motivele principale sunt fie florale, specifice zilelor de sărbătoare precum: ieşitul fetelor la joc, logodnă, căsătorie etc., fie geometrice decorate cu motive florale stilizate, specific zonei din care aparţin, fie exprimă pasiunile strămoşilor noştri şi întărind încă o dată pasiunea pentru natural şi originalitate, reflectând asupra mesajelor însemnate în lemn cu dalta, cuţitul sau horjul, asemeni împunsăturilor acului pe suprafaţa ţesăturii de bumbac. Flori de Ie este un concept de suflet, pe care ne dorim să îl descopere cât mai mulţi iubitori de artă, de tradiţii româneşti şi de frumos. Atât colecţia de ii vechi, cât şi piesele contemporane ce reproduc modelele autentice reprezintă o frântură din istoria neamului românesc, o poveste ce a dăinuit în timp, iar misiunea acestui proiect este aceea de a continua această poveste, de a o promova peste tot în lume şi de a nu lăsa ca această comoară inestimabilă, ia românească, să se piardă odată cu trecerea timpului".

Cristina Chiriac a făcut prezentări ale iei naţionale în patru continente - Londra, New York, Viena, Abu Dhabi, Shanghai, Moscova, Dubai, Bratislava.

În opinia doamnei Chiriac, costumul popular românesc reprezintă cel mai bun ambasador al României: "Ia a fost şi va fi întotdeauna elementul central al costumului popular, trecând printr-un proces magic de creaţie. Se spune că ia a luat naştere în zona Cucuteni, unde femeile, de toate vârstele, au început a-şi ţese şi broda singure cămaşă cu altiţă, care, între timp, a luat denumirea de ie. Ia românească este o purtătoare de tradiţii, poveşti, sentimente şi trăiri. Fiind totodată o operă de artă, în trecut, doamnele ce îşi coseau ii, cu mare grijă, cunoşteau rugăciunile potrivite ce trebuiau spuse în timpul procesului de creaţie, pentru ca aceasta să devină un veşmânt protector, cu o încărcătură pozitivă deosebită. În timp, modelele iei au trecut prin mici modificări. Odată apărute firele mai subţiri, precum inul sau borangicul, acestea au devenit materialul principal de lucru, ce în timp a fost cununat, nu numai cu fir metalic, de bumbac sau mătase, dar şi cu mici dantele, paiete sau mărgele. Astăzi, din păcate, borangicul şi firul subţire au devenit adevărate comori, fiind greu de găsit. În prezent, iile se cos, cu preponderenţă, doar pe pânză topită".