România se află într-un moment decisiv pentru dezvoltarea comunităţilor de energie şi are nevoie de un cadru legal clar şi predictibil, apreciază deputata USR Cristina Prună, vicepreşedintă a Comisiei pentru industrii şi servicii, potrivit unui comunicat transmis redacţiei.
Afirmaţia a fost făcută în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Parlamentului, dedicat comunităţilor de energie, în contextul transpunerii în legislaţia naţională a Directivei RED III privind energia din surse regenerabile. La dezbatere au participat reprezentanţi ai Parlamentului, ai Ministerului Energiei, ANRE, AFM, dar şi ai industriei, prosumatorilor, ONG-urilor şi comunităţilor energetice deja constituite.
"În Uniunea Europeană există peste 9.000 de comunităţi de energie. Participanţii beneficiază de facturi mai mici la energie, locuinţe încălzite şi răcite cu energie regenerabilă, şi o economie locală care se dezvoltă în jurul acestor comunităţi. România trebuie să urmeze acest model, iar pentru asta este nevoie de claritate şi stimulente, nu de bariere şi birocraţie", susţine Cristina Prună, potrivit aceluiaşi comunicat.
Ministerul Energiei a publicat la jumătatea lunii martie o nouă variantă a proiectului de Ordonanţă de Urgenţă dedicată comunităţilor de energie, în urma propunerilor primite din partea industriei. Printre modificările aduse se numără eliminarea plafonului de 50 kW pentru accesul la scutiri fiscale privind energia produsă pentru autoconsum.
Deputata USR subliniază însă că "toate elementele trebuie gândite corect şi transparent, pentru a evita dezechilibrele din reţea şi surprizele legislative apărute peste noapte, cum s-a întâmplat cu prosumatorii". În acest sens, Prună pledează pentru reglementarea micro-comunităţilor energetice la nivel de bloc, astfel încât energia produsă să poată fi împărţită şi la nivelul fiecărui apartament.
"Putem avea o dezvoltare accelerată a panourilor fotovoltaice pe blocuri, iar energia să fie folosită nu doar pentru spaţiile comune, ci şi individual, reducând astfel facturile românilor. Finanţarea va putea veni din fonduri europene sau din certificatele de CO2 gestionate de AFM", mai afirmă Cristina Prună.
Directiva RED III a intrat în vigoare în noiembrie 2023, iar România are termen 18 luni pentru transpunerea completă a prevederilor. Lipsa unei legislaţii adecvate poate duce la declanşarea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene.